Prima imagine cu care se începe reportajul este o sticlă supradimensionată de Cola din care se toarnă suc într-un pahar cu multe paie, reprezentând una dintre reclamele cu care este împânzită Piaţa Romană. Jurnalista spune că a înţeles din start că aceasta este noua faţadă a Bucureştiului care vrea să combine clădiri noi, clădiri vechi, reclame şi panouri şi faţade în stil parizian ca o „adolescent care se află la prima încercare de a se machia”:
În materialul care l-a numit „Bucureşti şi dincolo de el”, Sinha descrie Ateneul Român drept un „tort de nuntă amplasat în central oraşului, cu coloanele sale albe lipsite sfidător de reclame, într-o capitală sufocată de panouri publicitare”. Nu a ezitat să povestească că oamenii cu care s-a întâlnit în drumul ei sunt oameni indecişi: „Majoritatea românilor arată cât de indecişi sunt în ce priveşte direcţia în care se duce ţara lor”. Jurnalista descrie întâlnirea cu „Nikolae”, pe avionul care o ducea de la Paris la Bucureşti. Nicolae, un fost muncitor la un şantier naval, i-a scris pe biletul de avion primele cuvinte uzuale din limba română, printre care nelipsitul „ţuică”, şi a invitat-o „călduros” acasă la el, „la malul mării”.
Jurnalista australiană povesteşte despre Casa Poporului , cu nelipsiţii cerşetori care mişună prin zonă, amintind că 30.000 de locuinţe au fost dărâmate cu buldozerul pentru ca Nicolae Ceauşescu să ridice cea de-a doua clădire ca mărime din lume. Unul dintre lucrurile care au impresionat-o a fost vizita din Piaţa Revoluţiei, subliniind că statuia lui Iuliu Maniu şi monumentul Memorialul Renaşterii sunt dintre cele mai impresionante sculpture pe care le-a văzut.
Citeşte mai multe despre aventurile prin România ale unei jurnaliste de la The Australian pe www.gandul.info