Viaţa oamenilor din Ocna Mureş a revenit la normal, însă trăiesc cu teama unei noi prăbuşiri

Aproximativ 15 poliţişti şi jandarmi asigură în continuare paza în zona, unde miercuri a avut loc surparea de teren, şi verifică permanent starea "martorilor" montaţi deasupra crăpăturilor formate în sol şi pe şosea. De jur împrejur au fost amplasaţi parapeţi de protecţie din beton, iar aria a fost încercuită cu garduri sau bandă de protecţie.

"Surparea de teren s-a oprit, însă noi monitorizăm în continuare zona în special pentru a evita accesul curioşilor prea aproape de crater sau de clădirile afectate. Lacul format se taluzează, iar marginile acestuia sunt instabile" a spus unul dintre poliţiştii mobilizaţi în zonă.

"Curiozitatea te poate ucide şi zilele astea am văzut o mulţime de oameni inconştienţi. Noi trebuie să avem grijă şi de aceştia", a adăugat un al doilea om al legii care a plecat în grabă să îl atenţioneze pe un tânăr care se urcase pe parapetul de protecţie pentru a face o poză.

Zona în care noul lac de sare a înghiţit un întreg supermarket şi ameninţă să înghită şi casele din apropiere este aproape în permanenţă plină de oameni care au venit din Ocna Mureş sau din localităţile din apropiere să vadă fenomenul. Unii fac fotografii, alţii, care au lucrat la salina din localitate sau la combinatul de produse colorosodice, povestesc despre Ocna Mureş, iar alţii plâng gândindu-se că locuinţele lor se află la doar câteva sute de metri de locul în care s-a produs "prăpădul".

"Ce să fac? Am venit să văd dacă nu cumva s-a extins craterul. Eu locuiesc la două blocuri mai încolo şi de câteva zile nu mai pot dormi de teamă. Aş vrea să plec la Alba sau la Aiud, dar nimeni nu mai cumpără apartamente la Ocna Mureş" a spus o femeie, care trăieşte de peste 50 de ani în Ocna Mureş.

"Săracii oameni. Nu îmi vine să cred ce se întâmplă aici. Am văzut la televizor şi, fiind în trecere prin Ocna, am vrut să văd cu ochii mei ce se întâmplă. Eu am plecat de mulţi ani din Ocna Mureş la copii, la Alba Iulia. Cred că pot mulţumi lui Dumnezeu că nu am rămas aici", a spus o altă femeie care se uita cu lacrimi în ochi peste parapetul de protecţie la craterul format în locul supermarketului din oraş.

Întreaga suprafaţă afectată de surparea de teren se întinde pe câteva zeci de mii de metri pătraţi, cel mai impresionant fiind lacul de sare format în mai puţin de o zi şi în care plutesc resturile magazinului prăbuşit.

Bucăţi metalice, resturi de tablă şi plastic sau baxuri de marfă plutesc la suprafaţa apei, iar din când în când bucăţi din malul abrupt se prăbuşesc. Experţii susţin că fenomenul se numeşte taluzarea malurilor şi este normal, urmând să dureze aproximativ un an.

Şoseaua este fisurată în mai multe locuri, iar faliile continuă până în apropierea caselor din vecinătate sau a sediului Administraţiei Finanţelor Publice Ocna Mureş. Şoseaua s-a prăbuşit pe o lungime de zeci de metri, iar asfaltul s-a încreţit în urma surpării de teren.

Pe o stradă aflată la câteva sute de metri de zona în care s-a produs surparea de teren au fost amplasate la intrare şi ieşire câteva bare metalice cu două cartoane pe care cineva a scris în grabă "Drum închis", mesaj pe care niciun şofer care trece prin zonă nu îl observă sau nu îl ia în considerare.

Un bărbat a cărui locuinţă se află pe străduţa închisă şi care ieşise să îşi curăţe noroiul din faţa porţii a spus că pe el nu l-a speriat craterul care a înghiţit supermarketul.

"Păi eu am altul mult mai aproape de mine, la 100 de metri", a spus localnicul.

Bărbatul trecut de 60 de ani a arătat spre un câmp întins în mijlocul căruia se află un lac imens de sare.

"Pai dacă e să se întâmple ceva, acesta e mult mai aproape. Ce pot să fac. Sarea a dat viaţă la început acestui oraş şi sarea va distruge Ocna Mureşul", a spus bărbatul zâmbind.

Oraşul Ocna Mureş este construit în mare parte în jurul fostelor galerii ale minelor de sare care au funcţionat în zonă, localitatea fiind un centru de extracţie a sării încă din perioada romană.

Localnicii povestesc că, până la mijlocul secolului al XIX-lea, râul Mureş, pe cursul căruia este aşezat oraşul Ocna Mureş, curgea în imediata apropiere a masivului de sare din zonă. În acea perioadă s-a decis mutarea albiei râului cu câteva sute de metri din cauză că minele de sare erau inundate frecvent. În 1912, cea mai mare parte a vechilor mine de sare au fost inundate provocând surpări ale tavanelor acestora, iar la suprafaţă au apărut pâlnii şi cratere de mari dimensiuni care au afectat şi zonele locuite. În anul 1952, s-a hotărât umplerea tuturor cavernelor şi craterelor formate deasupra fostelor mine romane cu saramură concentrată.

În anii '70, combinatul de produse clorosodice din oraş s-a dezvoltat tot mai mult, astfel încât salina din localitate nu mai putea acoperi necesarul de sare pentru uzina de preparare.

La acea dată, reprezentanţii societăţii au decis pomparea diferenţei de volum din lacurile de pe masivul de sare, umplute cu saramură concentrată, lucru care a dus la erodarea peretelui de siguranţă dintre mina 1 Mai şi lacul din apropiere.

În anul 1978, peretele dintre mină şi lac a cedat, iar camerele minei au fost inundate în întregime. Din fericire nu au fost înregistrate victime, minerii reuşind să se salveze, însă atunci a început inundare galeriilor vechilor mine de sare fenomen care continuă şi în prezent.

În prezent, unii specialişti geologi susţin că o parte din oraşul Ocna Mureş se află chiar pe galeriile fostelor mine de sare şi, din cauză că acestea sunt inundate, ar putea oricând să se producă surpări de teren.

Craterul s-a format miercuri dimineaţă, pe un teren aflat în spatele unui supermarket din localitatea Ocna Mureş, în urma fenomenului magazinul prăbuşindu-se, iar zidurile clădirii Administraţiei Financiare din oraş fisurându-se. De asemenea, o casă de locuit s-a prăbuşit în proporţie de 50 la sută, iar alte clădiri au avut fisuri la structura de rezistenţă.

Material de Dan Lungu, corespondenti@mediafax.ro.