Vicecancelarul Germaniei, despre tranziţia de la gazul rusesc la energia solară: "cel mai îndrăzneţ proiect de la reconstrucţia Germaniei de după război”

Germania a alocat peste 260 de miliarde de euro pentru a face faţă riscurilor imediate ale unei crize energetice declanşate de războiul Rusiei în Ucraina, dar soluţia finală va fi mult mai costisitoare dacă ţara poate reuşi deloc, potrivit Bloomberg. 

Cea mai mare putere economică a Uniunii Europene trece şi printr-un proces de renunţare la energia nucleară care durează de peste două decenii. 

Eticheta de preţ în aşteptare pentru protejarea viitorului sistemului energetic al ţării este estimată să se ridice la peste 1 trilion de euro până în 2030.

Costurile includ investiţii în modernizarea reţelelor electrice pentru a gestiona eliminarea treptată a centralelor nucleare şi a centralelor de cărbune.

Germania trebuie să facă faţă şi cererii crescute de maşini electrice şi sistemele de încălzire pentru a-şi îndeplini angajamentele climatice în conformitate cu Acordul Climatic de la Paris pentru Zero Emisii de Carbon până în 2050.

Tranziţia va necesita instalarea de panouri solare care să acopere echivalentul a 43 de terenuri de fotbal şi 1.600 de pompe de căldură în fiecare zi.

De asemenea, are nevoie să fie construite 27 de noi centrale eoliene onshore şi alte patru offshore pe săptămână.

Cancelarul Olaf Scholz şi-a exprimat această dorinţă în timpul unei vizite recente la sediul Volkswagen AG din Wolfsburg.

„Acesta este o întreprindere îndrăzneaţă – posibil cel mai îndrăzneţ proiect de la reconstrucţia Germaniei de după Al Doilea Război Mondial”, a declarat la începutul acestei luni vicecancelarul Robert Habeck, care supraveghează politica climatică şi energetică.