Video VIDEO | Din ce în ce mai mulţi bucureşteni preferă mersul pe bicicletă. Pericolul din trafic

Din ce în ce mai multe persoane îşi cumpără biciclete. De exemplu, un magazin internaţional a comandat, în 2016, de la o fabrică din Reşiţa, un milion de biciclete noi, destinate în mare parte pieţei interne, ceea ce a reprezentat o creştere a producţiei cu aproximativ 25%. În prezent, la fiecare 100 de gospodării din ţara noastră există peste 32 de biciclete, ceea ce înseamnă că trei din 10 români deţin o bicicletă. Asta reprezintă o creştere cu 8% în perioada 2012 - 2015, arată datele din cercetarea statistică a bugetelor de familie realizată de Institutul Naţional de Statistică, publicată anul trecut de Ziarul Financiar.

Din cauza lipsei infrastructurii rutiere însă, adică a pistelor pentru biciclete, şi a neatenţiei şoferilor, anual se produc sute de accidente în Bucureşti în care sunt implicaţi biciclişti. În Capitală, anul trecut, s-au înregistrat peste 320 de astfel de accidente rutiere. O persoană şi-a pierdut viaţă, iar alte 43 au fost grav rănite. În 147 dintre cazuri, vinovăţia a aparţinut conducătorilor sau altor participanţi la trafic. Iar anul acesta, în primele şase luni s-au înregistrat deja 155 de accidente rutiere în Bucureşti în care au fost implicaţi biciclişti. Doi dintre aceştia şi-au pierdut viaţa, iar 26 au fost grav răniţi. La nivel naţional, statistica arată că unul din 10 oameni care îşi pierde viaţa într-un accident rutier este biciclist. Un studiu internaţional arată că în România mor anual, în medie, peste 150 de biciclişti în accidente rutiere, ceea ce reprezintă aproape 10% din totalul deceselor de pe şoselele din ţară noastră.

Pentru a arăta cât de multe obstacole întâlneşte un biciclist prin centrul Bucureştiului, reporterul MEDIAFAX a filmat traseul parcurs pe două roţi de la Parcul Tineretului până în Piaţa Victoriei. Astfel, a întâlnit zeci de autoturisme parcate neregulamentar pe banda întâi de circulaţie, pe care, pentru a le depăşi, a trebuit să între pe banda doi de mers, mai mulţi şoferi au virat brusc la dreapta, prin faţa celui aflat pe bicicletă, fiind la un pas de a-i lovi, alţi conducători auto au ieşit din parcări sau străzi laterale mai mult de jumătate pe banda unu, biciclistul fiind nevoit, de asemenea să îi ocolească.

În zona Pieţei Unirii, în asfalt s-au format foarte multe denivelări, unele dintre acestea având până la 10-15 centimetri înălţime. Dar cel mai mare pericol îl reprezintă gurile de scurgere şi canalele, care sunt,
majoritatea, cu 10-20 de centimetri sub nivelul şoselei. Ceea ce înseamnă că dacă un biciclist nu reuşeşte să le evite şi intră cu viteză în acestea, şansele că el să se dezechilibreze şi să cadă sunt extrem de mari.

Iar aceste probleme se întâlnesc pe majoritatea străzilor din Bucureşti, spun bicicliştii.

"Merg în fiecare zi cu bicicleta la muncă fiindcă ajung mult mai repede decât cu autobuzul. Iar problemele sunt de două feluri - şoferii şi drumul. Sunt şoferi care, pur şi simplu, dau peste tine, te forţează, te şicanează, te fac să te opreşti sau chiar să cazi. Iar drumul e dezastru, de la Obor până la Aviatorilor sunt gropi, canale denivelate, şleauri formate în asfalt, şine de tramvai în care rişti să îţi tai cauciucul, bolovani pe marginea drumului, ramuri de copac care îţi intră în ochi şi aşa mai departe", spune Ionuţ, un tânăr de 29 de ani care spune că foloseşte bicicleta zi de zi pentru a se deplasa, de aproape trei ani.

"Este foarte greu, aproape imposibil în unele cazuri să mergi pe trotuar. Sunt foarte mulţi pietoni, foarte multe maşini parcate, terase, pancarte publicitare, dar mai ales borduri pe care nu le poţi urca sau coborî pe bicicletă. Iar când merg pe stradă, risc în orice clipă să fiu lovită de maşini. Mulţi trec foarte de aproape de mine, iar gropile şi canalele de pe marginea drumului sunt dezastru. De foarte multe ori m-am dezechilibrat şi am fost la un pas să cad după ce am dat cu bicicleta în astfel de canale, de guri de scurgere a apei, pentru că erau adânci şi pur şi simplu le observam prea târziu", povesteşte Anca, o tânăra de 24 de ani, care spune că preferă când e cald să meargă cu bicicleta la muncă.

În prezent, în Capitală sunt amenajate piste pentru biciclişti pe Calea Victoriei, bvl. Liviu Rebreanu, str. Buzeşti, bvl. Aviatorilor, bvl Constantin Prezan şi str. Constantin Marinescu. În total, mai puţin de 10
kilometri de piste.

Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a declarat, la bilanţul primului an de mandat, că municipalitatea va construi şi piste pentru biciclişti, acestea fiind cuprinse în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) aprobat de Consiliul General Acesta presupune construirea a 250 de kilometri de piste destinate bicicliştilor. PMUD are termen de implementare 2017-2030, perioada în care ar trebui realizate toate aceste lucrări de infrastructură stradală.

Fiindcă una dintre promisiunile făcute în campania electorală a fost aceea de a construi piste de biciclete în Bucureşti şi a încurajat metodele alternative de circulaţie, Gabriela Firea a ţinut să precizeze că, în continuare, le acordă o atenţie deosebită.

"Pe bicicliştii din Bucureşti îi iubim, îi preţuim. (...) Vom acorda un voucher de 500 de lei celor care doresc să achiziţioneze o bicicletă şi vom declanşa o campanie de conştientizare a conducătorilor auto că nu sunt singuri în trafic şi trebuie să aibă grijă că sunt şi biciclişti sau motociclişti, pentru a preveni eventualele accidente”, a spus edilul.

Pe 30 iunie, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a aprobat proiectul. Astfel, un sprijin financiar în valoare de 500 de lei va fi acordat fiecărui locuitor al Capitalei pentru cumpărarea unei biciclete, a unei trotinete sau a unui segway.

La rândul său, primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, a susţinut că în acest sector au fost amenajate anul trecut multe alte piste, dar încă nu au fost marcate corespunzător, dar cine doreşte poate circula pe acestea.

"Sunt peste 10 kilometri de piste de biciclişti în Sectorul 3. Ele sunt făcute, dar nu sunt marcate că piste. Mai trebuie doar marcate şi autorizate. Discutăm de porţiuni considerabile de pe 1 Decembrie,
Grigorescu, Constantin Brancus, Camil Ressu, Lucreţiu Pătrăşcanu”, a declarat Robert Negoiţă

Până când va fi însă creată infrastructura pentru transportul alternativ, cele mai multe dintre bulevardele din Capitală rămân în continuare un real pericol pentru biciclişti.