Video VIDEO, FOTO Dans pentru Cartea Recordurilor. Liviu Dragnea, în horă, printre cei 10.000 de participanţi la Ziua Costumului Popular de la Năsăud. Cum s-a costumat liderul PSD

Galerie foto

Liviu Dragnea, la Ziua Costumului Popular de la Năsăud

• 

• 
  ULTIMELE ȘTIRI

  • Adrian Sârbu: N-avem pe cine alege Președinte pe 24 noiembrie, dar du-te la vot și pune ștampila pe alb, pe niciunul! E singura formă să le arăți că exiști

  • Adrian Sârbu: N-avem pe cine alege Preşedinte pe 24 noiembrie, dar du-te la vot şi pune ştampila pe alb, pe niciunul! E singura formă să le arăţi că exişti

  • Istoria alegerilor prezidenţiale din România: de la căderea comunismului la democraţia europeană

  • Alegeri prezidenţiale 2024, primul tur. Unde se pune ştampila şi cum arată buletinul de vot

  ---

  Vezi mai multe articole din categoria social

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

Aproape 10.000 de persoane, îmbrăcate în costume populare tradiţionale, s-au adunat la Năsăud, în patria costumului popular, şi s-au prins într-un dans popular care se joacă în comuna Runcu Salvei.

La eveniment au participat invitaţi din mai multe judeţe, precum Cluj, Maramureş, Sălaj, Galaţi, Bucureşti şi Teleorman, delegaţia din Teleorman fiind condusă chiar de preşedintele PSD, Liviu Dragnea, care a îmbrăcat un costum popular, nou cusut, însă o replică după un altul ce a aparţinut stră-străbunicului său.

”În Teleorman, oamenii erau săraci, nu prea aveau costume populare şi nici clopuri ca pe aici. Oamenii nu aveau decât căciuli sau pălării de paie, pentru că atâta ne permiteam. Am văzut foarte mulţi oameni îmbrăcaţi în costume populare, este un eveniment extraordinar. (...) Eu zic să rămânem români şi să nu ne uităm tradiţiile. Am un costum moştenit, e foarte vechi, l-am adus cu mine, dar nu se mai poate purta şi după acest costum mi s-a făcut unul identic. Costumul este vechi şi l-a purtat inclusiv un stră-străbunic de-al meu, care era haiduc”, a spus Liviu Dragnea, care a recunoscut că de foarte mulţi ani nu a mai purtat costumul popular, pentru că nu a avut ocazia.

“M-am gândit acum să le fac o surpriză colegilor mei deputaţi şi o să conduc o şedinţă a Camerei Deputaţilor în costum popular”, a spus Liviu Dragnea.

Liviu Dragnea a primit o brăţară de acces, a trecut prin porţile special instalate de cei de la Guinness Book, a stat nemişcat conform procedurilor impuse de cei de la Cartea Recordurilor, minute în şir, apoi a dansat alături de cei peste 9.000 de participanţi Roata de la Runc.

Regulile impuse de cei de la Cartea Recordurilor au fost destul de stricte, Bistriţa-Năsăud încercând să înregistreze două noi recorduri mondiale: cea mai mare mulţime de oameni îmbrăcaţi în costum tradiţional şi cel mai mare dans românesc.

“Este vorba despre cei mai mulţi oameni îmbrăcaţi în portul românesc tradiţional şi noi ne asigurăm că toată lumea este îmbrăcată corect. Odată ce ne asigurăm că avem portul corect, oamenii vor trebui să stea cel puţin cinci minute nemişcaţi, în straie populare. Pentru al doilea record mondial, pentru dans, noi trebuie să ne asigurăm că dansul tradiţional românesc este corect. Avem un expert care se uită ca dansul să fie corect. Orice altfel de dans liber nu este permis, doar dansul tradiţional românesc. Toţi trebuie să danseze împreună. Sunt impresionat de numărul mare de participanţi, este un eveniment foarte special pentru că văd toţi aceşti oameni îmbrăcaţi în costume populare tradiţionale, foarte colorate, toată lumea este veselă, este minunat”, a explicat reprezentantul Cărţii Recordurilor, Pravin Patel.

Pentru a arăta lumii întregi frunuseţea costumului popular, meşterul Virginia Linul a reuşit să pună în practică, cu ajutorul autorităţilor din întreg judeţul, un vechi vis: acela de a aduna cei mai mulţi oameni în costum popular şi de a intra împreună în Cartea Recordurilor.

“Ideea acestui eveniment am avut-o în urmă cu vreo 10 ani. Am vrut să pun în valoare zona noastră şi întreaga ladă de zestre a Ţării Năsăudului, pentru că Ţara Năsăudului este o zonă încărcată de istorie, de tradiţie, de cultură şi o ladă de zestre inestimabilă. Noi avem o bogăţie la noi în dulapuri. În fiecare gospodărie era obligatoriu ca fiecare membru al familiei să aibă cel puţin un costum popular. La noi fiind o zonă extraordinară, cel puţin 10 costume populare trebuia aibă o femeie, o gazdă adevărată. O fată când merge la joc trebuia să aibă cel mai frumos costum cu care intră în joc. Mai apoi, pe perioada cât era fată, trebuia ca în fiecare an să aibă în costum popular nou ca să poată ieşi la joc. Mamele la fel, trebuiau să aibă şi ele costume noi, să aibă cu ce să se schimbe şi să arate că ele sunt harnice şi bogate. Drept dovadă avem o zestre inestimabilă la noi în sat. Nu exista să ai mai puţin de 10 costume populare în dulap. Mai ales cum am fost noi, trei fete la mama, trebuia să avem costum popular nou la fiecare sărbătoare. Şi atunci m-am gândit că trebuie pus în valoare, să vadă întreaga lume că noi avem cu ce să ne mândrim. Sunt oameni foarte harnici, au costume populare şi în afară de aceasta, se produc în continuare costumele populare. Asta este foarte important că nu rămân doar în statul de muzeu. Ele se produc în continuare după atâţia ani şi după acelaşi model vechi”, a spus, pentru Mediafax, meşterul popular Virginia Linul.

Pentru organizarea evenimentului de duminică, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud şi Primăria oraşului Năsăud au alocat sumele necesare şi achitării taxei pentru înregistrarea recordurilor mondiale.

“Nu mai contează acum cât a fost dificil. Este minunat acum că lucrurile sunt aşa cum ne-am dorit, chiar peste. Necesarul de oameni îmbrăcaţi în acelaşi timp, în acelaşi loc în costum popular pentru a îregistra recordul era de aproximativ 4.300, suntem bine peste 10.000 şi acesta este un lucru extraordinar. Mă bucur foarte mult că despre România o să se audă lucruri bune, despre România o să audă oamenii că aici trăiesc cetăţenii extraordinari care-şi păstrează tradiţiile şi care au făcut eforturi, să ducă la bunici acasă, să-şi facă aceste minunate costume populare. Sunt foarte mândru că sunt bistriţean. Capitala mondială a tradiţiilor, a portului popular de astăzi este la Năsăud, pe Valea Someşului şi a Sălăuţei”, a declarat presei preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Emil Radu Moldovan.

Iniţiatoarea acestui eveniment, Virginia Linul, este meşterul popular din Bistriţa-Năsăud care şi-a transformat casa într-un muzeu dedicat costumului popular. Muzeul este unul privat, unic în ţară şi aici se regăsesc costume vechi, care aminteşc de istoria costumului popular.

În 2015, Guvernul a stabilit ca a două duminică din luna mai să fie Ziua Naţională a Portului Tradiţional. Anul trecut la Năsăud, de Ziua Portului Tradiţional, peste 5.000 de oameni s-au îmbrăcat în costume populare, au participat la o paradă de-a lungul oraşului şi s-au oprit pe stradion, unde s-au prins într-o horă specifică comunei Runcu Salvei din Bistriţa-Năsăud.

La ora transmiterii acestei ştiri, reprezentanţii Guinness Book realizează evaluarea participanţilor pentru înregistrarea a două recorduri modiale noi, cea mai mare mulţime de oameni îmbrăcaţi în costum tradiţional şi cel mai mare dans românesc. Cele două recorduri nu au fost înregistrate până acum, însă pentru validarea acestora s-a solicitat ca numărul minim de participanţi să fie de 4.500.

Procedura de evaluare este una de durată, reprezentanţii Guinness Book verificând câţi dintre cei aproape 10.000 de patricipanţi au fost îmbrăcaţi corect în costume populare tradiţionale.