„Muzica te face să-ţi pierzi controlul” (
Music makes you lose control) cânta Missy Elliott într-un hit pe care este aproape imposibil să îl asculţi fără să dansezi. Acum, oamenii de ştiinţă au descoperit că şi şobolanii găsesc ritmurile muzicale irezistibile, un video arătând cum micuţele mamifere se mişcă instinctiv când aud muzică, notează
WSJ.
Un nou studiu arată că şobolanii îşi mişcă capul pe ritmul muzicii clasice, sugerând că această abilitate ar putea fi mai f mai întâlnită în rândul mamiferelor decât se credea odată de către oamenii de ştiinţă.
Atunci când se aude un cântec bun, oamenii nu se pot abţine să nu se mişte odată cu ritmul muzical, dând din cap sau bătând din picioare. Această abilitate de a percepe ritmul şi de a se mişca în sincron cu el se credea până acum că există doar la oameni şi la un mic grup de alte specii.
Dar şi şobolanii pot ţine ritmul, potrivit unui studiu publicat vineri în revista Science Advances. Cercetătorii din Japonia au interpretat Sonata pentru două piane în Re Major (K. 448) de Mozart pentru 10 şobolani, iar micile accelerometre wireless fixate pe capetele animalelor au dezvăluit că rozătoarele au dat subtil din cap în sincron cu ritmul muzical.
„Şobolanii au o sincronizare înnăscută a ritmurilor, adică fără niciun fel de antrenament sau expunere prealabilă la muzică”, a declarat Dr. Hirokazu Takahashi de la Universitatea din Tokyo.
„Muzica exercită un impuls puternic asupra creierului şi are efecte profunde asupra emoţiilor şi cogniţiei”, a adăugat el.
Deşi există animale care dansează pe muzică - YouTube şi alte platforme abundă de exemple - studiul este una dintre primele investigaţii ştiinţifice ale fenomenului.
Oamenii de ştiinţă s-au gândit că este posibil ca şobolanii să prefere muzica mai rapidă, deoarece corpul lor, inclusiv bătăile inimii, funcţionează într-un ritm mai rapid. În schimb, constanta de timp a creierului este surprinzător de asemănătoare la toate speciile.
Cu toate acestea, rezultatele au arătat că atât şobolanii, cât şi participanţii umani au avut o sincronizare optimă a ritmului atunci când muzica se afla în intervalul 120-140 de bătăi pe minut (bpm) - aproape de cele 132 bpm ale compoziţiei originale a lui Mozart - sugerând că avem în comun un „loc ideal” pentru a atinge ritmul. De asemenea, echipa a constatat că şobolanii şi oamenii îşi mişcau capul într-un ritm similar şi că nivelul mişcărilor din cap scădea cu cât muzica era mai accelerată.
„Rezultatele noastre sugerează că tempo-ul optim pentru sincronizarea ritmului depinde de constanta de timp din creier”, conchide Takahashi.
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.