Video VIDEO | Surpriza Ministerului Turismului pentru hotelieri. Obligaţia pe care o vor avea prin lege când vor caza turiştii

„În legea turismului o să avem un capitol special pentru un sistem electronic pentru evidenţa activităţii de turism din România. Ce face acest sistem? În primul rând, mie nu mi se pare normal ca un turist când ajunge în vacanţă la recepţia unui hotel trebuie să completeze o fişă. După ce că şi aşa în timpul anului completează la fişe, declaraţii de toate tipurile, ajunge în vacanţă şi începe prin a completa o fişă. Deci să eliminăm o dată asta. Realizăm un sistem electronic şi toate unităţile de cazare din România vor fi legate la un server şi la acest server se strâng toate datele. De exemplu, pe noi la Ministerul Turismului ne interesează circulaţia turiştilor în România, câţi turişti avem în România, cum au fost, în ce perioadă au venit, aşa încât să ştii şi investiţiile unde să ţi le prioritizezi”,  a spus Mircea Dobre, într-un interviu pentru Gândul.  

Ministrul Turismului susţine că, odată acest sistem implementat, evaziunea va scădea. 

„Noi nu ştim câţi turişti avem, de unde sunt, unde vin, unde stau mai mult, cât stau, ce-au făcut, ce-i interesează. Nu ştim nimic. Este o chestiune relativă la ora actuală. Colegii de la INS dau tot ce pot ca să strângă aceste date, dar nu sunt reale, şi trebuie să recunoaştem. Apărând acest sistem electronic, evaziunea se va reduce foarte mult. Unii au mai înţeles. S-au făcut adrese de către colegii din direcţia de control pentru că descoperim, inclusiv pe site-urile de promovare, pe site-urile de turism care vând pachete turistice, unităţi de cazare care nu deţin licenţă din partea ministerului. Am zis, frumos trebuie să le aducem la cunoştinţă că trebuie să treacă pe la această instituţie să se clasifice şi normal intră într-un sistem care poate fi gestionat şi de către ANAF, să-şi plătească dările la stat. Inclusiv cei care au apartamente de vacanţă, care încasează bani, trebuie să facă acelaşi lucru, trebuie să fie clasificaţi”, a mai spus el. 

Reporter: Avem, totuşi, o problemă de infrastructură pe litoralul mării Negre. Avem Mamaia, Vama Veche, dar şi staţiuni care în urmă cu câteva zeci de ani erau foarte căutate şi acum sunt în paragină, Neptun, Cap Aurora, Venus...

Ministrul Turismului: Dacă ne uităm la sudul litoralului, o să observaţi că lucrurile s-au schimbat în bine. Au apărut investitori care au achiziţionat mai multe unităţi de cazare, n-o să le dau numele ca să nu le fac reclamă, şi au început să investească foarte mult. E un grup important de companii care a cumpărat patru sau cinci unităţi de cazare mari din zona de sud a litoralului, a făcut investiţii şi a urcat clasificarea respectivelor unităţi de cazare. A apărut şi sistemul all-inclusive în zona de sud a litoralului. Ideea e că noi am fost în spate cu partea de facilităţi fiscale. Am început cu aceste facilităţi fiscale pe zona de turism şi alimentaţie publică acum trei ani. Oricine îşi doreşte să fie rezultate imediate.  Nu se poate, trebuie să treacă o perioadă. Bulgaria a avut facilităţile fiscale acum opt-nouă ani, acum s-a terminat. Nu mai este acelaşi trend pozitiv sau ascendent de număr de turişti care vizitează respectiva ţară. Din contră, a scăzut. La ei a fost spaţiul mult mai mare, de a dezvolta şi a face investiţii noi în alte complexuri hoteliere absolut noi. La noi, infrastructura era deja creată. În momentul la care la noi exista turism, înainte de 1990, şi ştim foarte bine că erau foarte mulţi turişti care vizitau România, aveam o infrastructură. Noi lucrăm cu aceeaşi infrastructură şi mă refer aici strict la construcţii. Nu poţi să le dărâmi. Nu vine nimeni să achiziţioneze un hotel de 10 nivele să-l dărâme şi să facă altul. Ia partea respectivă cu terenul aferent şi acolo dezvoltă şi alte chestiuni de agrement. Se poate face o modificare în interiorul unităţii de cazare. De exemplu, nu mai păstrez 20 de camere pe nivel, păstrez 14, le măresc, vin cu nişte apartamente, îl facem mai de lux, ceea ce ne lipseşte nouă foarte mult. Dacă vă uitaţi acum a început să se investească mai mult şi pe zona de sud, dar şi pe zona staţiunii Mamaia. Noi nu prea avem hoteluri de 4, 5 stele.

Sunt căutate hotelurile de 4,5 stele, de români, de străini, de cine?

Şi, şi. S-au deschis două unităţi de patru stele foarte bine puse la punct, chiar patru stele plus în zona staţiunii Mamaia. S-au dezvoltat şi pe zona de sud, de la 3 stele le-au adus la 4 stele prin investiţiile făcute. Sunt căutate. Anul trecut, am avut în staţiunea Mamaia, campionatul mondial de şah la juniori, anul ăsta este campionatul mondial feminin de şah şi a venit o ţară, cu delegaţia respectivă, cum se fac demersurile pentru organizare şi ne-au spus că au nevoie de 200 de camere de 5 stele. Nu avem 200 de camere de 5 stele într-un singur loc. Un hotel de 5 stele nu poate să meargă la fel ca unul de 2 sau 3 stele, în ceea ce priveşte circulaţia mare de turişti sau numărul de camere ocupate. Sunt alte preţuri şi altă valoare adăugată, dar sunt căutate. În momentul în care sunt evenimente destul de mari, şi văd că au început să se dezvolte şi să apară mai multe şi pe litoral, şi în ţară, atunci cererea începe să crească.

Turismul de weekend pe litoral, care este foarte practicat, oamenii se duc de vineri până duminică. Aţi făcut o estimare ce pierderi sunt în condiţiile în care oamenii nu se duc pe perioade mai lungi şi gradul de ocupare nu e constant?

Nu putem să facem noi asta, pentru că investiţiile în turism în România 99,99% sunt private. Aici fiecare trebuie să-şi facă analiza. Noi trebuie să ne gândim: chiar ştim să vindem, ştim să ne punem în valoare tot ce avem? Pentru că noi de fiecare dată ne-am raportat doar la a vinde casă şi masă. Dacă ne uităm la ţările vecine, nu au ce avem noi când vorbim de obiectiv turistic, obiectiv cultural, zone unicat – Delta Dunării, ce avem pe partea de patrimoniu UNESCO. Noi nu punem lucrurile astea în valoare.

Deci nu ştim să vindem ce avem?

De abia acum s-au făcut nişte paşi, în 2016-2017. Am şi schimbat puţin. Am vorbit şi cu cei de la ANAT să facem întâlniri între tour operatori la nivel de ambasade. Pentru că la târguri nu durează mai mult de 5-10 minute o întâlnire, hai 15 minute. Este un flux foarte mare de companii de turism, care vând, achiziţionează şi nu au timp să stea de vorbă. Pe când la un be to be în cadrul unei ambasade, când iei toţi tour operatorii din ţara respectivă şi îi aduci pe operatorii români cei mai mari, mai ales pe cei care sunt pe incoming, altfel se dezvoltă, stau câteva ore, discută, socializează, chiar pot să plece de acolo cu nişte pre-contracte. Portugalia, Spania au fost un succes.

Aş vrea să revenim un pic la litoralul românesc, aţi vorbit la un moment dat de acele vouchere de vacanţă. S-au distribuit, cui, câte?

Am spus în programul de guvernare că vom crea temeiul legal astfel încât de la 1 iulie 2017 aceste vouchere de vacanţă să se acorde de către instituţiile centrale, locale şi companiile de stat din România. Noi când am intrat la guvernare în ianuarie, termenul pentru voucherele de vacanţă avea termenul prorogat până la 31. 12. 2017. În prima ordonanţă de urgenţă am prorogat până la 30.06.2017, astfel încât, până la 1 iulie, să creăm temeiul legal. Am scos OUG 46/2017 care spune clar că în perioada 1 iulie 2017 – 30 noiembrie 2018, indemnizaţiile sau primele de vacanţă se acordă sub formă de vouchere de vacanţă, în valoare de 1.450 de lei. Dacă o instituţie centrală, locală sau companie de stat a dat în anul 2017 a dat această valoare sub formă de vouchere, în 2018 nu o mai dă până la 30 noiembrie. Dacă nu a dat în 2017, dă în 2018, până la 30 noiembrie. Aceste vouchere au valabilitate un an de zile calendaristic. De la 1 decembrie la 1 decembrie 2018, trebuie realizată o hotărâre de guvern, împreună cu ministerul muncii, pentru că toate aceste indemnizaţii sau prime de vacanţă se vor acorda direct în salariu, cum scrie în legea salarizării unitare adoptate de parlament. Acum, prioritatea fiecărei instituţii publice şi-o cunoaşte fiecare ordonator de credite, n-am cum să oblig pe cineva. Dar este un lucru cert, cine nu dă în 2017 este obligat să dea în 2018. Când se construieşte bugetul fiecărei instituţii în parte, atunci trebuie să-şi prevadă filă bugetară pentru vouchere de vacanţă. Acestea nu sunt doar pentru litoral sau anumită zonă, sunt pentru toată ţara.

Sunt pierderi în turism, pentru că de fiecare dată auzim şi vedem că sunt oameni care au afaceri în turism care se plâng. Aveţi o colaborare cu ANAF-ul şi veţi o dimensiune a evaziunii din turism? Pentru că de multe ori am văzut că sunt unii care se plâng, dar în spate este de fapt o evaziune.

Da, îmi asum, este evaziune în turism. Credeţi că avem doar 122.000 de locuri de cazare sunt pe litoralul Mării Negre, că atât sunt clasificate prin Ministerul Turismului? Eu cred că sunt mai multe. De aceea, în legea turismului o să avem un capitol special pentru un sistem electronic pentru evidenţa activităţii de turism din România. Ce face acest sistem? În primul rând, mie nu mi se pare normal ca un turist când ajunge în vacaţă la recepţia unui hotel trebuie să completeze o fişă. După ce că şi aşa în timpul anului completează la fişe, declaraţii de toate tipurile, ajunge în vacanţă şi începe prin a completa o fişă. Deci să eliminăm o dată asta. Realizăm un sistem electronic, măcar la capitolul ăsta stăm foarte bine în ceea ce priveşte IT-ul şi viteza internetului în România, şi toate unităţile de cazare din România vor fi legate la un server şi la acest server se strâng toate datele. De exemplu, pe noi la Ministerul Turismului ne interesează circulaţia turiştilor în România, câţi turişti avem în România, cum au fost, în ce perioadă au venit, aşa încât să ştii şi investiţiile unde să ţi le prioritizezi. Noi nu ştim câţi turişti avem, de unde sunt, unde vin, unde stau mai mult, cât stau, ce-au făcut, ce-i interesează. Nu ştim nimic. Este o chestiune relativă la ora actuală. Colegii de la INS dau tot ce pot ca să strângă aceste date, dar nu sunt reale, şi trebuie să recunoaştem. Apărând acest sistem electronic, evaziunea se va reduce foarte mult. Unii au mai înţeles. S-au făcut adrese de către colegii din direcţia de control pentru că descoperim, inclusiv pe site-urile de promovare, pe site-urile de turism care vând pachete turistice, unităţi de cazare care nu deţin licenţă din partea ministerului. Am zis, frumos trebuie să le aducem la cunoştinţă că trebuie să treacă pe la această instituţie să se clasifice şi normal intră într-un sistem care poate fi gestionat şi de către ANAF, să-şi plătească dările la stat. Inclusiv cei care au apartamente de vacanţă, care încasează bani, trebuie să facă acelaşi lucru, trebuie să fie clasificaţi. Sunt unii cetăţeni care au înţeles.

Aţi aprobat în şedinţa de Guvern un masterplan în turism. O hotărâre de guvern cu nişte obiective foarte ambiţioase şi numeric şi dacă ne uităm la locurile şi obiectivele propriu zise. Care este valoarea estimată a investiţiilor pentru a pune în practică acest masterplan?

Nu avem la ora actuală, nu putem să discutăm de o evaluare. Ministerul Turismului a făcut pasul să realizeze un temei legal pentru un plan de investiţii. Acum intră în joc autoritatea publică locală, primăriile sau consiliile judeţene. Ei trebuie să realizeze documentaţia tehnico-economică. După ce au realizat-o, vin şi o prezintă la minister. Noi o să avem un comitet tehnico-economic şi o să ne mişcăm foarte repede să dăm acele avize consiliilor judeţene sau primăriilor, ulterior dânşii îşi vor da singuri autorizaţia de construire. După ce s-a terminat această procedură, avem o bugetare clară a respectivului proiect şi se merge pe varianta primul venit, primul servit. Dar trebuie să fie toată lumea atentă, mă refer la cei care conduc administraţia publică locală, am dat un termen foarte lung. Am zis că, până la 31.12.2018, trebuie să depună documentaţia pentru că şi ei trebuie să-şi facă un buget ca să-şi realizeze un SF, sunt nişte etape extrem de birocratice. Am zis că dăm un termen lax astfel încât să se încadreze cât mai mult să se depună aceste documentaţii tehnico-economice. Dar sunt unii care deja le au ori în lucru, ori există. Şi aştept cu mare drag până la sfârşitul anului, când creionăm bugetul pe 2018 să prindem anumite obiective pentru care putem să demarăm procedura de realizare a lor. Mergem pe varianta primul venit, primul servit.

Dacă până la 31.12.2019 nu au venit cu documentaţia finală, toate proiectele se şterg. Dar asta nu înseamnă că masterplanul s-a închis. Dacă vă uitaţi în Hotărârea de Guvern, este un articol care spune foarte clar că el se updatează anual. Deci în fiecare an se mai pot depune unele proiecte, se face analiza, îndeplinesc criteriile de eligibilitate şi atunci ele se trec în anexa numărul 1.

Când o să înceapă să meargă banii în teritoriu, către administraţiile locale, cel mai rapid, cel mai târziu?

Eu cred că s-ar putea să înceapă chiar din 2018. Dar avem şi acum. Acum avem de finalizat patru investiţii, pornite din 2010 şi care merg şi anul acesta, deci le finalizăm. Este domeniul schiabil de la Câmpulung Moldovenesc, este cel de la Voineasa. O să spuneţi că la Voineasa pârtia există, dar nu aveam partea de infrastructură, terminăm parcarea, că turiştii nu aveau unde să parcheze, era o nebunie totală. Avem, la fel la Petroşani, dar acolo investiţia e mult mai mare, ne-au cerut o sumă de bani să-şi achiziţioneze echipament pentru preluarea urgenţelor, gen şenilată sau snowmobil, şi la Borsec, finalizarea centrului balneo, care se va întâmpla tot aanul acesta.

Deci cel mai devreme...

2018.

Ulterior, 2019,2020

Poate să continue în funcţie de fiecare în parte.

CITEŞTE ARTICOLULUL INTEGRAL PE GANDUL