Video VIDEO Tudorel Toader, despre Codul Administrativ: Chiar şi fără excepţia persoanelor reabilitate, efectul era acelaşi

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, miercuri seara, referitor la excepţia din Codul Administrativ, conform căreia persoanele condamnate pot deveni membri ai Guvernului în cazul în care a intervenit reabilitarea lor, că efectul juridic era acelaşi, chiar şi fără această prevedere.

Urmărește
506 afișări

„Şi dacă proiectul de act normativ nu prevedea acea excepţie, efectul este absolut acelaşi. Şi dacă nu se prevedea excepţia persoanelor reabilitate efectul juridic era absolut acelaşi pentru că noi, în România, avem două mari categorii de fapte, după gravitatea lor. Fapte care sunt prescriptibile şi fapte care sunt imprescriptibile. Cele imprescriptibile sunt cele contra păcii şi omenirii. Cele prescriptibile sunt toate celelalte infracţiuni, indiferent dacă s-a împlinit termenul, au beneficiul ridicării decăderilor şi interdicţiilor. (...) La reabilitarea de drept nu este necesară iniţiativa”, a spus Toader, în cadrul unei declaraţii de presă, miercuri seara.

Tudorel Toader a explicat faptul că există două tipuri de reabilitări, una de drept şi una judecătorească.

„În proiectul de act normativ se prevede acea sintagmă a posibilităţii de a deveni membru al Guvernului pentru persoanele care au fost condamnate, dacă ulterior au fost reabilitate. (...) Sunt în Codul penal mai multe texte de lege care se referă la reabilitare. Avem o reabilitare de drept şi o reabilitare judecătorească. Reabilitatea de drept survine la împlinirea termenului prevăzut de cod, reabilitarea judecătorească impune o cerere, o acţiune formulată de către titularul, e cel care are beneficiul potenţial al actului de reabilitare”, a adăugat ministrul.

Ministerul Justiţiei a precizat că acest Codul Administrativ este un proiect de lege şi nu un proiect de ordonanţă de urgenţă, motiv pentru care va parcurge procedura de adoptare a unei legi organice.

„Proiectul de Cod Administrativ întruneşte nici mai mult, nici mai puţin de 20 de acte normative, care în momentul de faţă sunt în câmpul activ al legislaţiei naţionale. Aşadar, 20 de legi pe care proiectul de act normativ vine să le reunească, să le ordoneze şi să ducă spre o orientare mai previzibilă, predictibilă, clară, aşa cum cere CEDO”, a adăugat Toader.

Ministerul Dezvoltării Regionale arăta, miercuri dimineaţă, că proiectul Codului Administrativ a fost elaborat şi introdus în dezbatere publică de guvernul Cioloş, conţinând în aceeaşi formă şi articolul privind amendarea Legii 90/2001, care nu reprezintă o iniţiativă a actualei Coaliţii.

„Proiectul de act normativ privind Codul Administrativ a fost elaborat şi introdus în dezbatere publică la data de 8 noiembrie 2016, cu două luni înainte de venirea la guvernare a actualei coaliţii politice. La acea dată, proiectul Codului Administrativ, propus şi angajat de fostul cabinet condus de domnul prim-ministru Dacian Cioloş, conţinea în aceeaşi formă şi articolul privind amendarea Legii 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor. Prin urmare, introducerea acestei prevederi nu reprezintă o iniţiativă a actualei Coaliţii de guvernare”, se arăta într-un comunicat al Ministerului Dezvoltării.

Potrivit sursei citate, introducerea la acea dată a prevederilor legate de amendarea Legii 90/2001 a fost motivată de necesitatea de actualizare a legislaţiei privind administraţia publică centrală şi locală în acord cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale din ultimii ani şi corelarea cu alte acte normative cu incidenţă în administraţia publică.

„Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi functionarea Guvernului României şi a ministerelor, aşa cum arată şi titlul ei, nu reglementează doar condiţiile necesare pentru ocuparea funcţiei de membru al Guvernului, ci întregul proces de organizare şi funcţionare a Guvernului şi ministerelor. Subliniem că reabilitarea, condiţiile şi efectele acesteia sunt reglementate de Codul Penal. În ceea ce priveşte modificarea uneia dintre condiţiile necesare pentru ocuparea funcţiei de membru al Guvernului, precizăm că, potrivit Codului Penal, art 169, alin.1, reabilitarea <face să înceteze decăderile şi interdicţiile, precum şi incapacităţile care rezultă din condamnare>. Din necesitatea de a aduce claritate textului juridic din actuala Lege 90/2001, se propune prin proiectul Codului Administrativ corelarea condiţiei de a nu fi avut condamnări penale cu prevederile Codului Penal privind instituţia reabilitării.”, se mai arată în comunicatul MDRAPFE.

În motivarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 304/2017 la punctul 34 se prevede că: „efectele reabilitării se produc pentru viitor. Înlăturarea consecinţelor condamnării vizează nu numai materia dreptului penal (spre exemplu, în cazul săvârşirii din nou a unei infracţiuni, nu va fi atrasă starea de recidivă etc.), ci şi consecinţele extrapenale care au derivat din condamnare, decăderile, interdicţiile sau incapacităţile încetând odată cu rămânerea definitivă a hotărârii de reabilitare”.

Ulterior, platforma „România 100” anunţa că proiectul de Cod Administrativ nu a fost lansat în circuitul de avizare, nu a fost discutat şi nu a fost adoptat de guvernul Cioloş şi că resposabilitatea pentru lansarea proiectului în dezbatere publică pe 8 noiembrie 2016 aparţine strict ministerului iniţiator.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici