Autonomia secuilor: Ce ar presupune şi de ce ne-am aştepta la abuzuri

Propunerea legislativă care stabileşte ca locuitorii Ţinutului Secuiesc să se constituie în comunitate autonomă, „în scopul asigurării egalităţii de şanse a cetăţenilor şi protecţiei identităţii naţionale maghiare”, a devenit poate subiectul zilei, după ce documentul a fost adoptat tacit de deputaţi, adică fără a exista vreo dezbatere sau sesiune de vot.

Reacţiile la nivel politic nu s-au lăsat aşteptate, iar Klaus Iohannis a acuzat PSD că ar avea o înţelegere cu Viktor Orban „să dea Ardealul ungurilor”. La scurt timp, a venit şi reacţia celor de la UDMR, care i-au cerut şefului statului, prin intermediul lui Kelemen Hunor, să îşi ceară scuze pentru că instigă împotriva maghiarilor.

În linii mari, autonomia secuilor ar însemna oficializarea mai multor drepturi pentru locuitorii din judeţele Harghita, Covasna şi unii dintre locuitorii din Mureş. Printre acestea, folosirea limbii materne în administraţie publică şi justiţie, aspecte deja întâlnite adesea în aceste comunităţi, precum şi administrarea unor bugete proprii.

Din perspectiva abuzurilor, ne putem gândi că un secui din Covasna sau Harghita ar urma să aibă mai multe drepturi decât un etnic maghiar din Cluj sau Bihor, de exemplu.

În egală măsură, cum s-ar face accesul la educaţie sau religie?

Desigur, toate aceste întrebări ar putea rămâne fără răspuns dacă plenul Senatului, întrunit la această oră, va vota pentru respingerea propunerii legislative, aşa cum au anunţat liderii partidelor. De-a lungul anilor, au existat mai multe prevederi similare respinse de Parlament, ultima în 2018.