Virgil Andreieş este noul preşedinte al CSM

Înainte de a-şi prezenta proiectul de management prentru conducerea CSM, judecătorul Virgil Andreieş a declarat că încrederea în sistemul judiciar se află la un nivel scăzut, ceea ce implică efectiv o problemă de securitate.

Magistratul a arătat că diversitatea raporturilor juridice, amploarea şi diversificarea infracţionalităţii, a corupţiei îl determină să susţină că fără un sistem judiciar puternic, aceste probleme ating interesul major al statului.

El a subliniat că mesajul este adresat şi personalului auxiliar din sistemul judiciar, care "nu mai are nicio şansă dacă nu îşi respectă statutul".

Judecătorul Virgil Andreieş a mai spus că CSM este un organism colegial şi măsurile pe care le va propune vor fi adoptate împreună cu membrii Consiliului.

Totodată, Andreieş a spus că are ca priorităţi consolidarea independenţei sistemului judiciar, garantarea independenţei magistraţilor, care trebuie să fie dependenţi exclusiv de lege, asigurarea cooperării CSM cu puterile statului, egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi că va continua toate demersurile Consiliului prin care să se evite încălcarea rigorilor constituţionale şi legale.

Judecătorul Andreieş a arătat că va lua măsuri astfel încât să crească gradul responsabilizării magistraţilor şi să se îndeplinească condiţionalităţile prevăzute în Mecanismul de Cooperare şi Verificare impus de Comisia Europeană în domeniul justiţiei române.

Virgil Andreieş are 48 de ani, a absolvit, în 1989, Facultatea de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj şi este judecător din 1993, atunci când a ajuns să ocupe un post la Judecătoria Bistriţa. Anterior, el a activat, timp de trei ani, ca jurisconsult la o firmă privată.

În 1997, Andreieş a devenit judecător la Tribunalul Bistriţa-Năsăud, însă a fost detaşat, pentru încă un an, la fostul loc de muncă, Judecătoria Bistriţa.

În 1998 şi-a ocupat postul la Tribunalul Bistriţa-Năsăud, unde a rămas până la jumătatea anului următor, atunci când a devenit judecător inspector la Curtea de Apel Cluj.

În 2001 a fost delegat la conducerea Secţiei Penale a Curţii de Apel Cluj, unde a rămas până în iulie 2003, atunci când a devenit vicepreşedinte al aceleiaşi instanţe.

Un an mai târziu, în 15 iulie 2004, a devenit preşedinte al Curţii de Apel Cluj, funcţie pe care o ocupă şi în prezent.

Andreieş a fost ales în CSM în 12 ianuarie 2005. Este doctorand în drept procesual civil al Facultăţii de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, instituţie de învăţământ pe care, de altfel, a absolvit-o în 1989.

De-a lungul carierei sale, Andreieş, care este vorbitor de franceză, a absolvit mai multe cursuri, cu diverse tematici, în ţări europene precum Franţa, Germania, Belgia sau Spania şi a publicat o serie de lucrări de specialitate.

Virgil Andreieş este căsătorit şi are doi copii.

Împreună cu familia sa, Andreieş deţine, conform declaraţiei de avere de pe site-ul CSM, trei terenuri, dintre care două intravilane şi unul agricol, şi trei locuinţe: o casă de vacanţă, una de locuit şi un apartament.

Andreieş a vândut acţiuni Rombat în valoare de peste 300.000 de lei, a împrumutat o persoană cu suma de 15.000 de euro, are în conturi 52.000 de euro şi 80.000 de lei şi nu are datorii.

Potrivit Constituţiei, preşedintele şi vicepreşedintele CSM, aleşi dintre membrii Consiliului, deţin un mandat timp de un an.

"Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistraţi", prevede articolul 133 din legea fundamentală.

Până anul acesta au deţinut conducerea, în 2005, judecătorul Dan Lupaşcu, alături de procurorul Liviu Dăscălescu, apoi, în 2006, judecătorul Iulian Gîlcă, împreună cu procurorul Cristian Deliorga, care au fost urmaţi, în 2007, de judecătorul Anton Pandrea şi procurorul Dan Chiujdea, iar, în 2008, judecătorul Lidia Bărbulescu şi procurorul Graţiana Isac.

Anul trecut, Andreieş a fost aşteptat să-şi anunţe candidatura pentru CSM, dar a anunţat că nu poate renunţa la poziţia de la Curtea de Apel Cluj, fiind la final de mandat.

Dintre procurori, singurul care nu a deţinut până acum vreo funcţie în conducerea CSM este Bogdan Dimitrie Licu (39 de ani), care şi-a anunţat candidatura pentru funcţia de vicepreşedinte al Consiliului, la alegerile de joi.

Membrii aleşi ai CSM sunt:

Anton Pandrea - vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (funcţie preluată anul trecut, după încheierea mandatului de şef al Consiliului-n.r.),

Lidia Bărbulescu - vicepreşedintele instanţei supreme (al cărei mandat la ICCJ se încheie în luna martie-n.r.),

Virgil Andreieş - preşedintele Curţii de Apel Cluj,

Dan Lupaşcu - preşedintele Curţii de Apel Bucureşti, membru cu activitate permanentă la Consiliu,

Florica Bejinaru - Tribunalul Mehedinţi,

Angela Hărăstăşeanu - Curtea de Apel Braşov,

Ana Lăbuş - Tribunalul Iaşi, membru cu activitate permanentă la Consiliu,

Alexandrina Rădulescu - Judecătoria Cluj Napoca, membru cu activitate permanentă,

Costel Drăguţ - preşedintele Curţii de Apel Craiova, cel care a preluat funcţia după pensionarea judecătorului Iulian Gâlcă,

Dan Chiujdea - vicepreşedintele CSM, şeful Parchetului Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti şi membru cu activitate permanentă,

Graţiana Isac - DIICOT,

Liviu Dăscălescu - procuror general adjunct al Parchetului Curţii de Apel Bucureşti şi membru cu activitate permanentă,

Cristian Deliorga - Parchetul Tribunalului Constanţa,

Bogdan Licu - Parchetul Tribunalului Capitalei.

În CSM, membrii de drept sunt preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei (ICCJ), Nicolae Popa, procurorul general al României, Codruţa Kovesi şi ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.

Pe de altă parte, societatea civilă o are ca membru ales în CSM doar pe Irina Zlătescu, directorul Institutului Român pentru Drepturile Omului, al doilea post rămânând vacant după decesul, în octombrie 2006, al profesorului Avram Filipaş şi demisia din martie 2008 a profesorului Petre Lăzăroiu din motive pecuniare.