Viscri, un sat părăsit din România, readus la viaţă de romi şi germani - GALERIE FOTO

Astăzi, în momentul vizitei cancelarului german Angela Merkel în România, satul este un punct de referinţă în materie de turism durabil şi de prezervare a patrimoniului, datorită câtorva germani care au rămas şi noilor săi locuitori români, între care mai mulţi etnici romi.

În 2009, 11.000 de turişti din întreaga lume au venit să descopere biserica fortificată din Viscri, care face parte din patrimoniul mondial UNESCO, şi casele cu faţade pastelate.

Prăbuşirea comunismului şi a restricţiilor de călătorie, după ani de zile, au contribuit la golirea satului de români de origine germană.

"În ianuarie 1990 erau 300, iar în decembrie doar 68", a declarat Caroline Fernolend, una dintre femeile saxone rămase în acest burg cu 400 de locuitori.

După ce au fost abandonate, casele au început să intre în paragină, iar satul a fost ameninţat cu dispariţia.

"Ulterior, romii care tăriesc la periferie au ocupat unele dintre aceste case tradiţionale şi au învăţat să le restaureze", continuă Fernolend, vicepreşedinta Fundaţiei Mihai Eminescu, a cărei misiune este conservarea moştenirii culturale, prin susţinerea activităţilor economice durabile pentru locuitori.

Încurajaţi să dezvolte turismul rural prin intermediul odăilor şi meselor pentru oaspeţi sau a plimbărilor cu trăsura, actualii locuitori, atât romi români, cât şi persoane care nu sunt romi, etnici maghiari sau germani au readus satul la viaţă.

"Am început cu o cameră de oaspeţi. Astăzi avem trei. Turiştii apreciază bucătăria tradiţională, brânza făcută cu lapte de la oile noastre", au declarat Maria şi Eugen Panait, care obţin, în acest fel, un venit decent.

Maria le încurajează pe femeile din sat să îşi rotunjească veniturile tricotând ciorapi de lână, vânduţi în Germania, chiar dacă din cauza crizei comenzile au scăzut de la 12.000 la 2.000 de perechi pe an.

Fundaţia Eminescu contribuie, de asemenea, la renaşterea artizanatului.

Gheorghe Lascu, în vârstă de 47 de ani, a urmat meseria bunicului lui şi produce cărămidă şi ţiglă tradiţionale.

Într-un cuptor impunător, încălzit cu foc de lemne ziua şi noaptea timp de aproape o săptămână, el îşi "coace" producţia, destinată renovării caselor saxone din împrejurimi.

Gheorghe şi soţia sa, Dorina, fac cărămizi şi ţigle cu mâna, cu pământ din Viscri, dintre cel mai bun, potrivit experţilor britanici care le oferă consultanţă.

"Dacă nu am fi avut acest lucru, am fi trăit greu", a declarat Gheorghe, "mândru" de meseria şi casa lui, aflată aproape de atelier.

Doi fraţi, Matei, în vârstă de 32 de ani, şi Istvan Gabor, în vârstă de 28 de ani, sunt fierari, o meserie învăţată de la bunicul lor. În atelierul lor, ei fabrică balamale, lacăte şi candelabre.

Sunt printre puţinii din sat care afirmă că sunt romi, "chiar dacă, înainte de etnie, suntem mai ales oameni", a declarat unul dintre ei.

Potrivit Fundaţiei Eminescu, o mare parte dintre locuitorii din Viscri refuză să îşi recunoască apartenenţa la etnia romă, de teama stereotipurilor negative, deşi satul constituie un exemplu pozitiv de cooperare între comunităţi.

În România, dintr-un total estimat de 2,5 milioane, doar 530.000 de persoane s-au declarat romi, în cadrul unui recensământ, de teama de a fi discriminaţi, potrivit unor organizaţii neguvernamentale.

"Suntem mândri că produsele noastre de fierărie sunt utilizate de Biserica din Viscri", care face parte din patrimoniul umanităţii, au declarat fraţii Gabor, care afirmă că sunt "romi tradiţionali".