Principalele motive pentru care unii magistraţi sunt suspendaţi după examinarea psihiatrică: stresul, volumul de dosare, lipsa timpului liber

În 2020, un procuror a fost examinat psihiatric, iar doi judecători au fost suspendaţi, după mai multe expertize. În 2019, şase judecători au fost examinaţi, doi dintre aceştia fiind suspendaţi. Care sunt motivele pentru care clachează unii magistraţi?

Un magistrat este supus unei expertize psihiatrice doar la intrarea în profesie. Însă, în ultimii ani au început să curgă expertizele psihiatrice – un subiect delicat despre care puţini din sistem acceptă să vorbească. Acest subiect te afectează şi pe tine, deoarece vrei ca un magistrat lucid să-ţi rezolve problema. 

Stresul, volumul mare de dosare, lipsa timpului liber care creează dezechilibru şi în viaţa personală sunt factori care fac ca judecătorul sau procurorul să clacheze. Potrivit Legii 303/2004, judecătorul sau procurorul este suspendat din funcţie când suferă de o boală psihică ce îl împiedică să mai lucreze aşa cum trebuie. 

În cazul în care superiorul observă că un magistrat din subordine începe să dea semne că ceva nu este în regulă, anunţă CSM, care îl trimite la expertiza psihiatrică. Potrivit unor surse din sistem, prea puţini magistraţi sunt trimişi la expertiză. Sunt expertizaţi doar magistraţii cu care nu se mai poate înţelege nimeni. 

Tocmai de aceea, din 2018 este obligatorie efectuarea unei evaluări psihologice periodice a magistraţilor, la fiecare 5 ani.

„Unii găsim acel echilibru în familie, alţii vorbind cu un preot, alţii într-un grup restrâns de prieteni. Este destul de dificilă profesia asta. O asemăn foarte mult cu ce înseamnă a fi călugăriţă, pentru că numărul prietenilor este foarte redus. Toată lumea te  priveşte cu suspiciune. Un volum de muncă destul de mare, care nu-ţi permite să faci altceva, duce la greşeli şi asta se vede în hotărârile instanţelor de control”, a declarat Mădălina Afrăsinie, judecător la Tribunalul Bucureşti. 

Cei care au de rezolvat diverse treburi în instanţă sunt afectaţi direct de stresul la care sunt supuşi magistraţii. 

„Omul acela, când vine în faţa ta, îşi pune viaţa în mâinile tale. Atunci când dăm o soluţie care este schimbată în calea de atac, evident că (aceasta n.red.) influenţează viaţa celui care vine în faţa ta”, a mai spus Mădălina Afrăsinie. 

În unele cazuri, magistraţii sunt afectaţi de boli psihice, a atras atenţia avocatul Adrian Toni Neacşu, fost judecător.

„Din păcate, nici justiţia nu este ferită de riscul apariţiilor unor boli psihice.  (…) Suspendarea pentru existenţa unei boli psihice este o formă de protecţie atât pentru justiţiabil cât şi pentru judecătorul sau procurorul în cauză. Justiţiabilul trebuie să aibă garanţia că asupra drepturilor şi libertăţilor sale decide o justiţie formată din specialişti sănătoşi mintal”, a declarat el.