Vlas a anunţat sistarea activităţii FNI cu o săptămână înainte de a fugi din România

"În 15 mai 2000, Vlas Ioana Maria, în calitate de preşedinte-director general al SOV INVEST SA a transmis tuturor agenţiilor teritoriale următorul comunicat: «Urmare a aglomerării agenţiilor, începând de astăzi, nu se vor mai face plăţi în numerar, ci doar se vor înregistra cererile de răscumpărare, urmând ca plăţile să fie efectuate prin ghişeele CEC şi ale altor bănci comerciale. Plata se va face în termen legal, conform Prospectului de emisiune, prin întocmirea de liste şi afişarea acestora»", notează procurorul general al României în ordonanţa prin care a decis reluarea cercetărilor în ce-l priveşte pe Sorin Ovidiu Vîntu, cunoscut drept "tatăl" FNI.

Procurorul general subliniază faptul că, potrivit Regulamentului 9/1996 al CNVM, competenţa de suspendare a răscumpărărilor revenea Comisiei Naţionale de Valori Mobiliare (CNVM).

După comunicatul lui Vlas din 15 mai 2000, au fost efectuate răscumpărări în cuantum de 38,916 miliarde ROL - 3.276 investitori, dintre care 67 investitori au răscumpărat suma totală de 23,295 miliarde ROL.

Vlas a părăsit România în 22 mai 2000.

În 24 mai 2000, SOV INVEST SA a transmis agenţiilor teritoriale un comunicat prin care a fost adus la cunoştinţă faptul că s-a solicitat CNVM suspendarea temporară a activităţii FNI.

Joi, 4 august 2011, Parchetul Înaltei Curţi de casaţie şi Justiţie (ICCJ) a informat că au fost infirmate soluţile de neurmărire penală a lui Sorin Ovidiu Vîntu date în dosarele privind FNI, Banca Agricolă, Bănca de Investiţii şi Dezvoltare (BID), dar şi în cazul falimentului Băncii Române de Scont (BRS).

Cazul FNI a fost redeschis la solicitarea lui Nicolae Popa, fostul manager al Gelsor, pe care Sorin Ovidiu Vîntu l-ar fi ajutat după prăbuşirea FNI să locuiască în Indonezia, de unde a fost extrădat în 22 aprilie 2011.

Ioana Maria Vlas a părăsit România în data de 22 mai, pe la punctul de trecere frontieră Vama Veche, în condiţii legale, întrucît, în acel moment, nu fusese înregistrată nici o solicitare în baza căreia să se impună întreruperea călătoriei. Ulterior, Vlas s-a îmbarcat în cursa companiei bulgare Balkan Air, care a decolat în 23 mai 2000, de la Sofia către Tel Aviv.

În 27 martie 2003, Ioana Maria Vlas a revenit în ţară, după ce s-a prezentat la Ambasada României din Israel, unde a solicitat asistenţă consulară. Vlas a declarat că i-au fost furate actele de identitate şi cardurile bancare (în anul 2000), identificarea fiind făcută pe bază de declaraţii personale.

În timpul primelor declaraţii făcute organelor de cercetare penală, Ioana Maria Vlas a susţinut că Sorin Ovidiu Vîntu a fost cel care a contactat-o şi i-a propus să lucreze la FNI şi că "singurul vinovat de prăbuşirea fondului este Sorin Ovidiu Vîntu", deoarece "el a dispus plăţile masive care au fost făcute cu puţin timp înainte de prăbuşirea FNI", iar unele dintre fonduri se regăsesc în conturile firmelor acestuia.

În aprilie 2003, ca urmare a conexării dosarelor penale FNI, BID şi Banca Agricolă, Sorin Ovidiu Vîntu a fost pus oficial sub învinuire în dosarul FNI, fiind acuzat de instigare la înşelăciune şi la abuz în serviciu, însă dosarele au trenat.

Ioana Maria Vlas, fostul administrator al SOV Invest, a fost condamnată în cazul păgubirii a peste 300.000 de persoane care şi-au depus bani la Fondul Naţional de Investiţii. Tribunalul Capitalei, şi apoi Curtea de Apel Bucureşti au decis condamnarea ei la 13 ani de detenţie, însă instanţa supremă a apreciat că Vlas a fost sinceră şi i-a aplicat o pedeapsă de zece ani de detenţie.

Într-un alt dosar, Ioana Maria Vlas a fost condamnată la opt ani de detenţie, ea fiind acuzată de înşelăciune pentru că, în calitate de preşedinte al SC SOV Invest, în perioadele 1 aprilie-1 decembrie 1999 şi 1 martie-20 aprilie 2000, prin mijloace frauduloase, ar fi indus şi menţinut în eroare 13.200 de investitori la Fondul Naţional de Acumulare (FNA), cărora le-ar fi produs o pagubă de peste 2,5 milioane de lei, calculată la nivelul anului 2000.

FNA a fost lansat, în 11 ianuarie 1999, de societatea financiară SOV Invest (administratorul Fondului Naţional de Invetiţii) şi şi-a întrerupt activitatea în luna mai 2000, în urma prăbuşirii FNI.

În 20 aprilie 2010, instanţa Tribunalului Prahova a contopit cele două pedepse primite de Vlas în dosarele FNI şi FNA, de zece, respectiv, opt ani de detenţie. În urma admiterii acestei cereri, Ioana Maria Vlas a fost condamnată la pedeapsa cea mai mare, respectiv cea de zece ani de detenţie, din care s-au scăzut perioadele de arest preventiv şi de detenţie care au fost deja efectuate, între 28 martie 2003 şi 7 aprilie 2008, precum şi perioada de detenţie, care a început la data de 4 iunie 2009 până în 20 octombrie 2010.

Concret, Vlas a părăsit arestul după ce a executat şase ani şi patru luni de detenţie, în urma admiterii unei cereri de liberare condiţionată.