Iată cum îşi petrec tinerii olimpici vacanţa de vară. În loc de piscină sau terase, îşi urmează pasiunea.
Mihai abia a terminat clasa a XII-a. Pasionat de biotehnologie, a ales laboratorul de cercetare, unde studiază efectele mutaţiilor SARS-CoV-2. Face modelare moleculară pe calculator şi aşa a învăţat cum se transmite virusul.
„Am reuşit să facem pe calculator: structura virusului, cum arată el după ce a fost mutat şi putem să calculăm dacă acesta va infecta mai uşor sau mai greu celulele epiteliale bronşice sau tot felul de astfel de celule şi cum influenţează asta evoluţia pandemiei”, povesteşte Mihai Frăcea.
Mihai e cel mai mic din echipa de cercetare, dar nu vârsta contează, ci pasiunea prentru biotehnologie. Fiecare membru are rolul lui, Iar munca în echipă aduce rezultate spectaculoase pe care, însă, micii cercetători nu le-au exploatat.
„Am elaborat algoritmi cu care să urmăresc mai uşor răspândirea mutaţiilor în diverse regiuni ale globului, să eliberăm statistici, să vedem evoluţia în timp şi prelucrări, descompuneri pur digitale ale genomului”, spune Vlad Rochian, masterand la Universitatea Politehnica din Timişoara.
„Rezultatele noastre, chiar dacă ni se păreau promiţătoare, până în momentul în care am fi publicat respectivul articol ar fi fost deja vechi, de cam jumătate de an, care poate că nu pare foarte mult, dar este semnificativ pentru acest virus”, explică Tudor Suciu, licenţiat în Biochimie.
În spatele pregătirii e profesorul Virgil Păunescu. El vrea ca tinerii să prindă gustul cercetării pentru că de câştigat vom avea noi toţi.
„Să ducă la dezvoltarea unor tehnologii, produse, prototipuri, servicii, cu care România să intre pe piaţa economică mondială. Cheia dezvoltării oricărei ţări – şi o puteţi vedea în China, în Taiwan, în Singapore, în Anglia, în Franţa, unde doriţi dumneavoastră – este saltul tehnologic, adică cercetarea”, este de părere Virgil Păunescu, directorul Oncogen Timişoara.