Voiculescu, în ultimul cuvânt în dosarul ICA: Am fost vânat de procurori. Rechizitoriul este incorect

Voiculescu a spus, în deschiderea ultimului cuvânt, că va încerca să fie cât se poate de scurt, având în vedere că apărătorii săi au vorbit foarte mult, şi că şi-a structurat discursul pe patru teme.

El a spus că rechizitoriul este, după părerea sa, "incorect" şi "nu se bazează pe nicio probă materială".

"Este creată o naraţiune care este făcută cu talent de scriitor, nu de procuror. Ascultând-o pe doamna procuror mi-am notat doar câteva lucruri, dar rechizitoriul este bazat pe falsuri, nu pe probe, nici directe, nici indirecte. Spunea doamna procuror că a fost un NUP care fost infirmat, dar nu a spus că a fost infirmat în 2007. Eu am făcut lucrurile de care am fost acuzat, când NUP-ul nu era infirmat", a spus Dan Voiculescu.

El a mai amintit că în rechizitoriu se vorbeşte de Sandu Jean Cătălin, care ar fi fost director la firma Bioprod, înfiinţată în 1991, care ar fi fost începutul privatizării ICA din 2003. "Diabolic, Voiculescu a urmărit, diabolic, timp de 12 ani să puna mâna pe ICA, marea perlă a coroanei agriculturii româneşti", a spus Voiculescu.

Acesta a mai declarat că sunt martori care spun că procurorul de caz îi determina să spună "lucruri grave" despre el.

"S-a petrecut un lucru foarte grav, după părerea mea. Întreaga urmărire penală s-a făcut în lipsa mea. Timp de un an şi trei luni am fost vânat de procurori, însă eu nu am fost chemat niciodată. A derula o anchetă penală un an, fără a interoga şi presupusul inculpat, mi se pare o chestiune ilegală, imorală şi incorectă", a mai declarat Voiculescu în faţa instanţei.

El s-a referit, la ultimul punct, la acuzaţia de spălare de bani care i se aduce. "În primul rând, eu nu am spălat bani în viaţa mea şi sunt străine de mine metodele acestea. GRIVCO nu avea bani să investească în ICA. Banii din cont sunt bani care circulă pentru diverse proiecte, nu sunt bani în cont pentru investiţii neprevăzute. GRIVCO nu avea bani pentru investiţii. Sunt acuzat că am primit acţiuni pentru împrumutul făcut. Împrumutul nu este pomană şi, neputând să mi-i dea, a scris în contract că, dacă nu au bani, să-mi de acţiuni", a spus Voiculescu.

Potrivit acestuia, "o altă minciună" din rechizitoriu ar fi că nu putea obţine de la GRIVCO mai mult de 10% din acţiuni. "Fals. Aceste şmecherii nu sunt de demnitatea Ministerului Public şi a oamenilor care lucrează acolo. Apare majorarea ilegală făcută de mine. Este o anomalie fantasică. Sunt acuzat că eu, prin majorări, am vrut să obţin 92% din ICA, spălând banii. Eu aveam prin GRIVCO 100% în ICA, iar în GRIVCO aveam 93%. Ce sens avea să spăl banii prin ICA?", a mai spus Voiculescu.

Înainte ca inculpaţilor să li se dea ultimul cuvânt, procurorul DNA a prezentat concluziile finale în dosarul ICA, cerând magistraţilor de la Curtea de Apel Bucureşti (CAB) să respingă apelul inculpaţilor, cererea de schimbare a încadrării juridice din spălare de bani în tăinuire şi contestaţia fiicelor lui Voiculescu privind sechestrul asigurator.

Avocaţii inculpaţilor din dosarul ICA au cerut, marţi, în pledoariile finale, achitarea clienţilor lor, pe motiv că aceştia sunt nevinovaţi.

Avocatul lui Dan Voiculescu, Gheorghiţă Mateuţ, a cerut marţi, în pledoaria finală, admiterea apelului faţă de sentinţa dispusă de Tribunalul Capitalei, desfiinţarea acesteia şi achitarea clientului său.

În cadrul pledoariilor finale, apărătorii au cerut şi ridicarea sechestrului asigurator pus în cazul mai multor inculpaţi.

Avocatul lui Gheorghe Mencinicopschi a spus că clientul său nu a avut nicio legătură cu privatizarea ICA.

Dezbaterile de marţi în dosarul privatizării ICA au fost reluate, de la ora 10.00, la CAB.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a cerut schimbarea încadrării juridice din art. 29 lit. c în art. 29 lit. b şi c din Legea 656/2002 republicată în 2012 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism.

Articolul menţionat, care se referă la spălarea banilor, prevede că această infracţiune este constituită de "ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni" (litera b), dar şi de "dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni" (litera c).

În acest context, Gheorghiţă Mateuţ a cerut, marţi, un nou termen, pentru pregătirea apărării, solicitarea fiind respinsă de instanţă. "În 7 iulie, s-a pus în vedere avocaţilor să pregătească concluziile pe schimbarea încadrării juridice. Astfel, avocaţii au avut timp suficient să pregătească apărările. Practic, nu este vorba despre noi infracţiuni, ci tot despre spălarea banilor", a explicat preşedintele completului, judecătoarea Camelia Bogdan.

După respingerea cererii de acordare a unui nou termen, Mateuţ a făcut o nouă solicitare de recuzare a completului, şi aceasta fiind respinsă, ca inadmisibilă.

La termenul de luni, care a durat circa 11 ore, procurorul a cerut pedepse mai mari pentru toţi inculpaţii şi aplicarea legii mai favorabile în acest caz, şi anume a noului Cod penal. În cazul lui Dan Voiculescu, judecat pentru spălare de bani, pedeapsa maximă prevăzută de noua lege penală este de 10 ani de închisoare.

Tot luni, avocaţii inculpaţilor au înaintat aproximativ 40 de cereri, majoritatea fiind respinse de instanţă. Avocatul lui Dan Voiculescu, Gheorghiţă Mateuţ, a cerut să fie audiaţi şeful statului, Traian Băsescu, primar general la vremea faptelor incriminate, foştii miniştri ai Agriculturii Ilie Sârbu şi Dacian Cioloş.

La acelaşi termen au fost audiaţi doi dintre inculpaţi, Jean Catalin Sandu şi Nicolae Săvulescu, ambii afirmând că sunt nevinovaţi.

Dosarul privind privatizarea ICA este judecat din 1 iulie de completul format din magistraţii Camelia Bogdan şi Mihai Alexandru Mihalcea de la CAB, aceştia fiind desemnaţi după ce preşedintele completului iniţial, Stan Mustaţă, a fost arestat pentru trafic de influenţă, iar celelălalt membru, Florică Duţă, s-a pensionat.

În 26 septembrie 2013, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Dan Voiculescu la cinci ani de închisoare cu executare pentru spălare de bani. Instanţa a constatat atunci că a fost împlinit termenul de prescripţie specială şi a dispus încetarea procesului penal pentru cealaltă infracţiune de care a fost acuzat Dan Voiculescu de către procurorii DNA, respectiv cea de folosire, de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, a influenţei şi autorităţii date de această calitate în scopul de a obţine, pentru sine sau pentru altul, bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Gheorghe Mencinicopschi, fostul ministru Sorin Pantiş, Corneliu Popa, Cătălin Sandu Jean, Vlad Săvulescu şi Flavius Adrian Pop au fost condamnaţi la şase ani de închisoare cu executare.

Instanţa a mai dispus condamnarea la câte cinci ani de închisoare cu executare a lui Gheorghe Sin, Constantin Baciu, Alexandru Petre, Grigore Marinescu şi Vica Ene. În cazul lui Marian Gheorghe
Domnişoru, instanţa a dispus încetarea procesul penal, constatând că acesta a decedat în cursul procesului penal.

Sentinţa a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti, care va da o decizie definitivă în acest dosar.

Dan Voiculescu şi alte 12 persoane au fost trimişi în judecată în acest dosar la începutul lunii decembrie 2008. Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie susţin că privatizarea frauduloasă a ICA ar fi fost făcută în folosul lui Dan Voiculescu, fiind realizată prin subevaluarea bunurilor institutului cu peste 7,7 milioane de euro. Potrivit procurorilor, prejudiciul produs în urma acestei privatizări se ridică la peste 60 de milioane de euro.