Vor românii să aibă colegi ucraineni? Ce cred despre integrarea refugiaţilor pe piaţa muncii din România

În contextul războiului din Ucraina, mulţi locuitori ai ţării au fost nevoiţi să migreze şi să se stabilească în ţările vecine, cel puţin temporar, aşa cum este şi cazul refugiaţilor care au ajuns pe teritoriul României. Pe măsură ce perioada de şedere se prelungeşte, apare şi nevoia de a-şi găsi o sursă de venit stabil, iar principala provocare este dată de bariera lingvistică pentru cei mai mulţi, dar şi de prejudecăţile şi stereotipurile culturale negative.

Conform unui sondaj realizat de platforma de recrutare BestJobs, 47% dintre respondenţi au declarat că nu văd o problemă în a lucra alături de refugiaţii ucraineni, în timp ce 36% au spus că nu şi-ar dori să aibă în echipă cetăţeni ucraineni, iar 17% nu au răspuns.

Piaţa muncii a fost marcată în ultimii ani de un deficit mare al forţei de muncă, accentuat şi mai mult de situaţia pandemică.

45% dintre respondenţi spun că angajarea refugiaţilor ucraineni nu reprezintă o soluţie pentru această problemă, în timp ce doar 16% cred contrariul. Alţi 31% spun că ucrainenii pot rezolva doar parţial problema deficitului forţei de muncă.

În ultimii doi ani, siguranţa locului de muncă a ajuns să fie tot mai importantă pentru angajaţii români.

Românii, deschişi faţă de refugiaţii din Ucraina

Doar 25% dintre respondenţi au spus că se simt ameninţaţi de faptul că ucrainenii ar putea sa le ia locul de muncă, în timp ce mai mult de 70% nu iau în calcul această posibilitate. 36% dintre participanţii la sondaj spun că angajarea unor candidaţi ucraineni nu ar funcţiona pentru compania la care lucrează, în timp ce 47% consideră că ar fi o opţiune bună. Dintre aceştia, 14% au spus că este în regulă atât timp cât nu sunt concediaţi actualii angajaţi şi 31% au spus că procesul de recrutare ar trebui să fie egal pentru toţi candidaţii şi să nu se facă discriminare.

Când vine vorba despre nevoile pe care ucrainenii le-ar avea dacă ar lucra în România, angajaţii români au menţionat, în proporţie de 47%, suportul în înţelegerea limbii, în timp ce 41% sunt de părere că ar fi util să urmeze cursuri de limba română şi/sau engleză. Alte beneficii necesare pentru angajaţii ucraineni ar putea fi suportul în înţelegerea sarcinilor de lucru (28%) şi o mai mare flexibilitate în timpul zilei de lucru, astfel încât să poată gestiona în paralel şi nevoile familiei (25%). Peste 22% sunt de părere că ar avea nevoie de consiliere psihologică.

Dintre angajatorii care răspuns la sondaj, 40% au spus că principalul avantaj al unei echipe multiculturale, care are în componenţă ucraineni, este creşterea productivităţii, iar alţi 20% dintre ei văd un avantaj în diversitate, care poate conduce la inovare şi perspective diferite.

În ciuda acestui lucru, o echipă care are în componenţă persoane ce provin dintr-o altă cultură şi dintr-un alt spaţiu geografic, în cazul acesta ucraineni, vine şi cu multe provocări. Spre exemplu, pentru 6 din 10 angajatori, bariera lingvistică este cea mai mare provocare atunci când coechipierii nu cunosc o limbă de circulaţie internaţională sau nu îşi cunosc reciproc limba. Stilurile diferite de colaborare, diferenţele privind modul de lucru şi integrarea într-o echipă multiculturală, care poate fi dificilă din cauza prejudecăţilor sau a stereotipurilor culturale negative completează lista provocărilor unei echipe care are în componenţă ucraineni.

60% dintre reprezentanţii HR care au participat la sondaj au spus că firma pentru care lucrează are în prezent poziţii deschise pentru refugiaţii ucraineni şi tot atâţia că angajaţii lor sunt deschişi la a colabora cu ucraineni în cadrul aceleiaşi echipe.

Sondajul a fost efectuat în perioada 11 - 27 aprilie pe un eşantion de 934 utilizatori de internet din România.