Zeci de ONG-uri îi cer preşedintelui să aleagă premierul pe criterii de integritate şi competenţă

Oganizaţiile semnatare îi transmit preşedintelui că există un numitor comun al revendicărilor din stradă, respectiv lupta împotriva corupţiei şi reforma clasei policite, iar un prim pas pe drumul spre un alt fel de a face politică îl reprezintă desemnarea viitorului candidat la postul de premier.

"Vă solicităm ca pentru viitorul candidat la postul de prim-ministru şi pentru membrii cabinetului său să aplicaţi următorul set de criterii de integritate şi competenţă: integritate şi competenţă", se arată în apelul transmis preşedintelui.

Organizaţiile semnatare spun că, în ceea ce priveşte integritatea, viitorul premier, dar şi membrii cabinetului, ar trebui să nu fie şi să nu fi fost implicaţi în comiterea de infracţiuni sau în scandaluri de corupţie, să nu fi fost condamnaţi şi nici trimişi în judecată pentru astfel de fapte, să nu fie şi să nu fi fost implicat în obţinerea unor avantaje (ne)patrimoniale nejustificate şi nici în cazuri de conflict de interese, în migraţii politice/traseism, nici în comportamente de încălcare a moralei publice în exercitarea unor funcţii publice, dar nici în promovarea unor valori, poziţii sau proiecte care contravin statului de drept.

De asemenea, viitorul premier ar trebui să nu fi ocupat funcţii de conducere în fostul PCR. Alte cerinţe sunt: nu a fost informator şi nu a făcut parte din fosta Securitate şi nici din actualele servicii secrete, nu a promovat şi nu promovează discurs discriminatoriu, bazat pe ură.

În ce priveşte criteriul competenţă, viitorilor candidaţi ar trebui să li se ceară: capacitatea de a impune respect pe baza autorităţii profesionale, de a demonstra buna cunoaştere a unui domeniu profesional, de a formula o viziune, prin analiza şi sinteza informaţiilor culese de către personalul pe care îl coordonează, de a coordona echipe de oameni şi procese decizionale, precum şi capacitatea de a comunica şi negocia eficient, atât în interiorul echipei, cât şi cu publicul.

În plus, arată semnatarii, componenţa oricărui Guvern în România ar trebui să asigure echilibrul de gen.

"De asemenea, solicităm să faceţi un demers similar în interiorul Administraţiei Prezidenţiale, astfel încât până la 31 decembrie 2015 întreaga echipă din jurul dumneavostră să respecte aceleaşi criterii. Exemplul Administraţiei Prezidenţiale este imperativ pentru reformarea instituţiilor statului şi a clasei politice. Odată cu aplicarea criteriilor de integritate şi competenţă, ne dorim ca Preşedintele României să îşi asume demararea unui proces de consultare cât mai amplă cu cetăţenii şi cu organizaţiile neguvernamentale, inclusiv prin folosirea unor instrumente participative care au funcţionat în alte state democratice şi punând în valoare iniţiativele construite deja în spaţiul virtual al protestului din această perioadă", se arată în documentul transmis de ong-uri.

Semnatarii spun că se aşteptă ca preşedintele, în calitatea sa de mediator între puterile statului, precum şi între stat şi societate, să obţină un angajament politic ca toate aceste cerinţe să fie valorificate prin intermediul unui proces asumat de principalele instituţii ale statului (Parlament, Guvern) din care să rezulte modificări legislative şi instituţionale care să răspundă problemelor semnalate de cetăţeni.

"Subliniem necesitatea ca acest proces de consultare, pe scară largă, sa fie asumat de toate partidele politice şi instituţiile publice ca o practică firească şi permanentă în spiritul dorinţei reale de consolidare a democracţiei participative în România şi nu ca o simplă manevră de deturnare a protestelor din piaţă. Reafirmăm că organizaţiile neguvernamentale, în general, nu au o vocaţie de reprezentare populară; ele doar adună oameni în jurul unor idei, principii sau drepturi. Organizaţiile semnatare, în particular, nu pretind că vorbesc în numele societăţii civile în ansamblul ei, ci doar în virtutea misiunii şi expertizei lor", se mai arată în apelul transmis preşedintelui.

Ong-urile spun că modul în care a fost pregătită consultarea publică a preşedintelui cu cetăţenii şi societatea civilă organizată, deşi probabil bine intenţionată, a fost deficitar şi, în loc să crească încrederea publicului în instituţiile statului şi în organizaţiile societăţii civile, a provocat încă şi mai multă confuzie, suspiciuni şi diviziuni la nivelul societăţii civile.

"Ne aşteptăm ca cei responsabili pentru această situaţie să îşi asume răspunderea. Solicităm ca propunerile concrete de reforme pe care organizaţiile societăţii civile le-au cerut în ultimii ani să nu mai fie ignorate de decidenţii politici", se mai arată în document.

Documentul este semnat de reprezentanţii a 37 de ONG-uri: Academia de Advocacy, ActiveWatch, Agenţia de Dezvoltare Comunitară Împreună, Asociaţia ACCEPT, Asociaţia Naţională a Birourilor de Consiliere pentru Cetăţeni (ANBCC), Asociaţia pentru Relaţii Comunitare (ARC), Asociaţia pro Democraţia (APD), Asociaţia Română pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate (ARCEN), Asociaţia Tura în Natură, Centrul de Asistenţă pentru Organizaţii Neguvernamentale (CENTRAS), Centrul de Resurse pentru participare publică (CeRe), Centrul Parteneriat petru Egalitate (CPE), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Centrul pentru Legislaţie Nonprofit, Centrul Român de Politici Europene (CRPE), Civitas’99, Confederaţia CARITAS România, Expert Forum, Federaţia Dizabnet – Reţeaua Organizaţiilor Furnizoare de Servicii în Domeniul Dizabilităţii, Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale (FONSS), Federaţia VOLUM, Freedom House, Fundaţia Alaturi de Voi, Fundaţia Comunitară Bucureşti, Fundaţia Estuar, Fundaţia Parteneriat pentru Acţiune Comunitară şi Transformare (PACT), Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC), Funky Citizens, Grupul pentru Democraţie Participativă Plenum, Iniţiativa România, Institutul pentru Politici Publice (IPP), Miliţia Spirituală, Romani Criss – Centrul Romilor pentru Intervenţie Socială şi Studii, Salvaţi Copiii România, Societatea Academică din România (SAR).

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, luni, o scrisoare preşedinţilor partidelor politice parlamentare, pe care îi invită la o nouă rundă de consultări pentru desemnarea premierului, PSD şi PNL fiind chemate luni seară, iar marţi - UDMR, ALDE, UNPR şi grupul minorităţilor naţionale.

Administraţia Prezidenţială a anunţat că preşedintele Klaus Iohannis a trimis luni o scrisoare preşedinţilor partidelor şi formaţiunilor politice reprezentate în Parlament, prin care îi invită la o nouă rundă de consultări, la Palatul Cotroceni, în vederea desemnării unui candidat pentru funcţia de prim-ministru.

Fiecare delegaţie poate fi formată din maximum cinci persoane.

Luni, de la ora 18.00, vor avea loc consultări cu reprezentanţii Partidului Social Democrat, iar de la ora 19.00 cu cei ai Partidului Naţional Liberal.

Consultările vor continua marţi, începând de la ora 11.00, cu Uniunea Democrată a Maghiarilor din România. De la ora 11.30 sunt invitaţi reprezentanţii Uniunii Naţionale pentru Progresul României (UNPR), de la 12.00 - cei ai Alianţei Liberalilor şi Democraţilor (ALDE), iar de la ora 12.30 - cei ai Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

O primă rundă de consultări ale preşedintelui Iohannis cu reprezentanţii partidelor, după demisia Guvernului Ponta, a avut loc joi şi vineri. În prima zi a consultărilor au avut loc discuţii cu PSD, PNL, UDMR şi minorităţile naţionale, altele decât cea maghiară, iar în cea de a doua zi cu UNPR şi ALDE.

Tot vineri, şeful statului a avut o întâlnire, la Palatul Cotroceni, cu 20 de reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale şi ai protestatarilor.

În declaraţiile de presă susţinute vineri după-amiază, preşedintele Klaus Iohannis declara că o singură rundă de consultări nu este suficientă şi că va convoca noi discuţii cu partidele, fiind posibil ca până la sfârşitul săptămânii să existe o concluzie.