Zeci de persoane, audiate la DNA Constanţa în cazul referendumului

"Este vorba despre o comisie rogatorie sosită de la Bucureşti, care audiază mai mulţi martori într-un dosar al structurii centrale", a declarat, joi, corespondntului MEDIAFAX, şeful DNA Constanţa, procurorul Sorin Constantinescu.

El a precizat că este vorba despre aproximativ 50 de persoane care locuiesc în judeţele Constanţa şi Tulcea.

"Fiind vorba despre persoane aflate în zona noatră de competenţă, s-a decis audierea lor la Constanţa, dar dosarul este al structurii centrale", a mai spus şeful DNA Constanţa.

Martorii chemaţi la audieri în dosarul refendumului pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu au fost citaţi câte 15 - 20 pe zi, urmând să fie audiaţi în funcţie de cum ajung la sediul DNA Constanţa.

Contactaţi telefonic, reprezentanţii USL Constanţa au spus că nu ştiu nimic despre audierea acestor martori şi nici din ce localităţi provin ei.

În luna august, Direcţia Naţională Anticorupţie informa că procurorii fac cercetări în legătură cu organizarea şi desfăşurarea referendumului din 29 iulie. Astfel, au avut loc audieri în judeţele Vrancea, Gorj, Dolj, Mehedinţi şi Teleroman.

Parchetul General a deschis peste 500 de dosare penale privind posibile fraude electorale comise la referendumul din 29 iulie, cele mai multe fiind în judeţe din Oltenia şi Moldova, unde au fost înregistrate prezenţe record, de multe ori de peste sută la sută.

De asemenea, au fost chemaţi la audieri politicieni sau reprezentanţi ai autorităţilor locale. Astfel, preşedintele PNL Alba, Teodor Atanasiu, a fost audiat, în 16 august, la DNA Cluj. În acelaşi caz au mai fost audiaţi, în calitate de martori, şeful Consiliului Judeţean Cluj, Horia Uioreanu, care este şi vicepreşedinte al PNL Cluj, precum şi liderul PNL Cluj, Marius Nicoară.

Secretarul general al PSD Liviu Dragnea este cercetat de procurorii DNA într-un dosar privind posibile fraude la referendum, fiind acuzat că, în calidate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, şi-ar fi folosit autoritatea şi influenţa în scopul obţinerii unei prezenţe de minimum 60% la votul de la referendum, care să garanteze validarea acestuia. El a fost miercuri la DNA, unde a spus că a depus un memoriu în care a dat explicaţii în legătură cu acuzaţiile care îi sunt aduse.

În dosarul referendumului, în 13 august, fostul ministru de Interne Ioan Rus (care a demisionat din funcţie în 6 august) a fost audiat ca martor.

Tot în acest caz, în 10 august, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a cerut Camerei Deputaţilor avizul pentru începerea urmăririi penale a fostului ministru al Administraţiei Victor Paul Dobre care, alături de secretarul de stat Ioan Căbulea, a înaintat Curţii Constituţionale o adresă prin care preciza că MAI nu-şi poate asuma numărul de alegători.

Potrivit procurorilor, Victor Paul Dobre, alături de secretarul de stat Ioan Căbulea, a semnat o adresă prin care preciza că MAI nu-şi poate asuma numărul de alegători, document înaintat Curţii Constituţionale de şeful Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor, Constantin Manoloiu.

Procurorii îi cercetează pentru abuz în serviciu contra intereselor publice pe chestorul de poliţie Constantin Manoloiu şi pe secretarul de stat Nicolae Căbulea, şeful Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică din MAI.

Fostul ministru de Interne Ioan Rus îi spunea lui Victor Paul Dobre, într-o discuţie despre listele electorale, în 4 august, că el le-a spus că nu semnează "niciun singur om în plus sau în minus", pentru că "el chiar nu vreau să-şi petreacă bătrâneţile în puşcărie!.

Ioan Rus îi spunea lui Victor Paul Dobre că li se cere să se demonstreze faptul că referendumul este valid şi că ei trebuie să facă "cvorumul ăla" (necesar demiterii preşedintelui Traian Băsescu-n.r.).

În 21 august, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a constatat că procedura de organizare a referendumului a fost respectată, dar că nu s-a întrunit condiţia de cvorum pentru ca scrutinul să fie valabil, astfel că preşedintele Traian Băsescu, suspendat din funcţie, şi-a reluat atribuţiile. Pe perioada suspendării, preşedinte interimar a fost liderul PNL, Crin Antonescu, preşedintele Senatului.