Zeiţa justiţiei, protest la sediul DNA. Asociaţia Declic, manifestaţie inedită faţă de clasarea dosarului Certej. FOTO

Membrii comunităţii Declic au adus şi un banner pe care scrie „La Certej, justiţia e în lanţuri”.

„Am venit pentru a spune că la Certej, justiţia este în lanţuri. Suntem nemulţumiţi de decizia de clasare în dosarul de corupţie de acolo, ceea ce face posibilă avansarea proiectului de minerit din munţii Apuseni şi anume, extragerea aurului cu cianuri acolo. În dosarul de corupţie de la Certej, ilegalităţile pe care le-am sesizat se referă la transferul abuziv de proprietate de pădure de la săteni, Certejul de Sus, prin intermediul primăriei către compania minieră. În plan, compania minieră pune la cale construirea a 2 iazuri de decantare. De altfel, pădurea pe care se doreşte construirea este singura locaţie propusă pentru dezvoltarea proiectului minier”, a declarat, la sediul DNA, Roxana Pencea Brădăţan, reprezentant Declic.

Asociaţia Declic a făcut un denunţ în 2016 la DNA Alba, care a demarat ancheta in rem. În iunie 2019, dosarul a fost închis. După ce Declic a depus o plângere faţă de soluţia de clasare, dosarul a fost transmis către DNA central. Procurorii din Bucureşti au clasat şi ei cauza, din motive procedurale.

„Motivele invocate ţin de faptul că potrivit deciziei CCR, atribuţiile de serviciu, dacă încalcă hotărâri de guvern, nu pot fi numite, nu pot duce la abuzuri în serviciu. Iar noi ce spunem este că procurorii de la DNA au evaluat în greşit. Tot ce s-a făcut acolo s-a făcut cu încălcarea legii. Şi e vorba de Legea 1 a Fondului Funciar care spune că retrocedarea se face pe vechiul amplasament, retrocedarea unui teren, a unei păduri, a oricărei tip de suprafeţe, se face pe vechiul amplasament. Toate aceste lucruri fac ca corupţia din jurul proiectului minier Certej să prospere, iar închiderea dosarului de corupţie pe teme procedurale face că toate aceste suspiciuni de corupţie să nu fie anchetate, nici măcar analizate”, a mai explicat reprezentantul Declic.

Reprezentanţii asociaţiei i-au transmis şefului DNA Călin Nistor un memoriu semnat de 4.000 de membri, în care îi cer infirmarea soluţiei de clasare şi anchetarea faptelor sesizate.

„Pentru noi este de neînţeles cum autorităţile de-a lungul timpului nu numai că nu au stopat ilegalităţile, dar au fost complice la înfăptuirea lor. Bineînţeles că această companie minieră nu ar putea să avanseze cu proiectul dacă nu s-ar baza pe autorităţile locale, care au făcut posibil acest transfer de pădure de la oameni către ei”, mai spune Roxana Pencea Brădăţan.

Membrii Declic vor intra la audienţă la leful DNA Călin Nistor.

Declic, după discuţia cu şeful DNA: Plângerea din dosarul Certej va fi verificată de un procuror

Unul dintre membrii Asociaţiei Declic, Roxana Pencea Brădăţan, a declarat, luni, după discuţia pe care a avut-o cu procurorul şef adjunct al DNA, Călin Nistor, că plângerea privind clasarea dosarului Certej va fi verificată de un procuror anticorupţie.

„Tocmai am ieşit din audienţă cu procurorul şef Nistor, unde i-am prezentat motivele noastre pentru infirmarea soluţiei de clasare în dosarul de corupţie de la Certej. Domnul procuror ne-a explicat că plângerea noastră va fi analizată de către şeful de serviciu şi că în urmă deciziei lui, procurorul va verifica şi el legalitatea. (...) Suntem optimişti pentru că noi considerăm că motivele de clasare ce au ţinut de procedură au fost superficiale şi că în acest caz s-a făcut o confuzie între normele legale care ar fi trebuit aplicate. (...) În motivarea clasării s-a menţionat că s-a încălcat o hotărâre de guvern şi nu o lege, ceea ce ţinea de decizia CCR, potrivit căreia abuzul în serviciu se realizează doar cu încălcarea legii. Noi am arătat în plângerea noastră că în acest caz particular de corupţie la Certej s-au încălcat mai multe prevederi legale, legi ale Fondului Funciar”, a spus Brădăţan, la ieşirea din DNA.

Câţiva membri ai asociaţiei Declic au protestat, luni dimineaţa, în faţa sediului DNA din Bucureşti, faţă de decizia procurorilor de a clasa dosarul în care s-a anchetat proiectul minier de la Certej, judeţul Hunedoara. Aceştia au adus şi zeiţa justiţiei.

Membrii comunităţii Declic au adus şi un banner pe care scrie „La Certej, justiţia e în lanţuri”.

„Am venit pentru a spune că la Certej, justiţia este în lanţuri. Suntem nemulţumiţi de decizia de clasare în dosarul de corupţie de acolo, ceea ce face posibilă avansarea proiectului de minerit din munţii Apuseni şi anume, extragerea aurului cu cianuri acolo. În dosarul de corupţie de la Certej, ilegalităţile pe care le-am sesizat se referă la transferul abuziv de proprietate de pădure de la săteni, Certejul de Sus, prin intermediul primăriei către compania minieră. În plan, compania minieră pune la cale construirea a 2 iazuri de decantare. De altfel, pădurea pe care se doreşte construirea este singura locaţie propusă pentru dezvoltarea proiectului minier”, a declarat, la sediul DNA, Roxana Pencea Brădăţan, reprezentant Declic.

Asociaţia Declic a făcut un denunţ în 2016 la DNA Alba, care a demarat ancheta in rem. În iunie 2019, dosarul a fost închis. După ce Declic a depus o plângere faţă de soluţia de clasare, dosarul a fost transmis către DNA central. Procurorii din Bucureşti au clasat şi ei cauza, din motive procedurale.

„Motivele invocate ţin de faptul că potrivit deciziei CCR, atribuţiile de serviciu, dacă încalcă hotărâri de guvern, nu pot fi numite, nu pot duce la abuzuri în serviciu. Iar noi ce spunem este că procurorii de la DNA au evaluat în greşit. Tot ce s-a făcut acolo s-a făcut cu încălcarea legii. Şi e vorba de Legea 1 a Fondului Funciar care spune că retrocedarea se face pe vechiul amplasament, retrocedarea unui teren, a unei păduri, a oricărei tip de suprafeţe, se face pe vechiul amplasament. Toate aceste lucruri fac ca corupţia din jurul proiectului minier Certej să prospere, iar închiderea dosarului de corupţie pe teme procedurale face că toate aceste suspiciuni de corupţie să nu fie anchetate, nici măcar analizate”, a mai explicat reprezentantul Declic.

Reprezentanţii asociaţiei i-au transmis şefului DNA Călin Nistor un memoriu semnat de 4.000 de membri, în care îi cer infirmarea soluţiei de clasare şi anchetarea faptelor sesizate.

„Pentru noi este de neînţeles cum autorităţile de-a lungul timpului nu numai că nu au stopat ilegalităţile, dar au fost complice la înfăptuirea lor. Bineînţeles că această companie minieră nu ar putea să avanseze cu proiectul dacă nu s-ar baza pe autorităţile locale, care au făcut posibil acest transfer de pădure de la oameni către ei”, mai spune Roxana Pencea Brădăţan.

Membrii Declic vor intra la audienţă la leful DNA Călin Nistor.