Zgonea şi Filip sesizează CC susţinând că OUG 41 era aplicabilă pentru referendum: Constituţia nu impune condiţie de prezenţă la vot pentru validare

În sesizarea transmisă CC, Zgonea şi Filip susţin că la nivelul Curţii ar trebui să se ia în considerare faptul că forma legii referendumului în baza căreia a fost convocat scrutinul nu prevedea un cvorum de prezenţă la urne.

"Legea aplicabilă procedurii de desfăşurare a referendumului este, în opinia noastră, cea de la data declanşării procedurii. Aplicarea unor prevederi legale intrate în vigoare ulterior declanşării procedurii referendumului este contrară dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Constituţia României privind neretroactivitatea legii", se arată în documentul obţinut de MEDIAFAX.

Astfel, ei precizează că trebuie avută în vedere derogarea de la art. 5, alin. (2), care condiţionează valabilitatea referendumului de participarea a cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale, iar demiterea preşedintelui să se realizeze dacă este aprobată de majoritatea voturilor valabil exprimate ale cetăţenilor care au participat la referendum.

"Acest punct de vedere este conform cu spiritul Deciziei nr. 420/2007 a Curţii Constituţionale, din care rezultă că dispoziţiile aplicabile procedurii referendumului pentru demiterea Preşedintelui sunt cele în vigoare la data suspendării sale din funcţie de către Parlament", susţin Zgonea şi Filip.

De asemenea, preşedinţii celor două Camere trec în revistă succesiunea în care au fost adoptat actele normative care au privit referendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu.

"La data declanşării procedurii referendumului pentru demiterea Preşedintelui României erau în vigoare dispoziţiile Legii nr. 3/2000, aşa cum au fost modificate prin OUG nr. 41/2012 şi validarea rezultatelor referendumului trebuie să fie făcută conform acestui act normativ, în caz contrar fiind încălcate dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie", susţin Zgonea şi Filip.

"Din punctul nostru de vedere, respectarea statului de drept şi a Codului de bune practici în materie de referendum elaborat de Comisia de la Veneţia nu poate fi făcută decât aplicând procedurii referendumului normele în vigoare la data declanşării procedurii referendumului, adică OUG nr. 41/2012", mai arată preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului.

Constituţia nu impune condiţie de prezenţă la vot pentru validarea referendumului

Filip şi Zgonea subliniază că CC a făcut referire la condiţia de cvorum doar pentru a se asigura că decizia nu este luată de o minoritate nesemnificativă.

Preşedinţii Camerelor arată că la referendumul din 29 iulie au votat pentru demiterea preşedintelui peste 85% din cei prezenţi, prezenţa fiind de peste 46%, ceea ce, în număr absolut, reprezintă un vot mai reprezentativ decât jumătate plus unu din numărul cerut pentru validarea referendumului.

"Astfel, în condiţiile în care ar fi luate în considerare listele electorale permanente neactualizate, pentru validarea referendumului ar fi necesare 9.154.307 voturi, iar pentru demiterea preşedintelui ar fi necesare 4.577.155 de voturi. Or, pentru demitere, la referendumul din 29.07.2012  au fost exprimate peste 7.360.000 de voturi. Ne aflăm în situaţia absurdă în care 4.557.155 de cetăţeni care votează «Da» îl pot demite pe preşedintele suspendat, dar 7.360.000 de cetăţeni care au votat «Da» la referendumul din 29 iulie nu îl pot demite", se arată în sesizare.

Filip şi Zgonea subliniază că, în aceste condiţii, a ignora votul "imensei majorităţi" a celor prezenţi şi a considera implicit că absenţii sunt pentru menţinerea în funcţie a preşedintelui României încalcă art. 2 din Constituţie, având în vedere că, în general, absenteismul la vot se apropie de 50%.

Cei doi preşedinţi ai Camerelor subliniază şi faptul că suveranitatea poporului nu poate fi limitată sau blocată în exercitarea ei prin invalidare.