Zi decisivă pentru Dragnea. Curtea Supremă judecă astăzi ultimul termen în dosarul referndumului

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) l-au condamnat, în 15 mai 2015, pe Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, decizia nefiind definitivă.

Instanţa arată, în motivarea deciziei, obţinută de MEDIAFAX, că aplicarea unei pedepse egale cu minimul prevăzut de lege, de un an de închisoare, este de natură să conducă la atingerea scopului prevăzut de dispoziţiile articolului 52 din vechiul Cod penal, respectiv de reeducare a condamnatului şi de prevenire a săvârşirii de noi infracţiuni.

"În ceea ce priveşte modalitatea de individualizare a executării sancţiunii, Înalta Curte apreciază că pronunţarea soluţiei de condamnare constituie pentru inculpat un avertisment sever şi suficient cu privire la conduita pe care trebuie să o aibă orice lider politic într-o campanie electorală şi, totodată, că scopul acesteia poate fi atins şi în condiţiile neexecutării pedepsei", au scris judecătorii ICCJ în motivare.

Judecătorii care au dat sentinţa în dosarul "Referendumul" au precizat că au avut în vedere, în stabilirea pedepsei lui Liviu Dragnea, rolul pe care l-a avut în campania electorală din partea PSD, funcţia şi poziţia deţinute de acesta, prin care şi-a exercitat autoritatea şi influenţa, faptele concrete reţinute în sarcina sa şi gravitatea acestora.

"În acest context al analizei, nu poate fi ignorată conduita inculpatului ulterioară transmiterii adresei prin care se solicita organizarea de tombole cu premii condiţionate de participarea la referendum, respectiv împrejurarea că a revenit asupra acesteia, dar nici modul în care legiuitorul a evaluat periculozitatea uneia dintre conduitele ilicite solicitate (încălcarea dispoziţiilor art. 5 al. 1 din Legea nr. 677/ 2001 fiind sancţionată contravenţional). Circumstanţele personale favorabile inculpatului, respectiv lipsa antecedentelor penale şi funcţiile deţinute la nivel guvernamental, poziţia în societate nu pot avea o relevanţă deosebită în raport de natura infracţiunii pentru care urmează a fi condamnat, însă nici nu pot fi total nesocotite. De asemenea, conduita procesuală a fost una corespunzătoare, în sensul că, deşi a negat săvârşirea faptei reţinute în sarcina sa, a dat două declaraţii şi a fost la dispoziţia instanţei ori de câte ori a fost necesară prezenţa sa", notează judecătorii în motivarea deciziei din 15 mai.

Instanţa a precizat că în individualizarea pedepselor aplicate inculpaţilor au fost avute în vedere criteriile generale prevăzute de legiuitor, respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de legea identificată ca lege penală mai favorabilă, gradul de pericol social concret al faptelor comise, circumstanţele producerii acestora şi datele ce caracterizează persoana fiecăruia dintre inculpaţi, inclusiv antecedentele penale.

Prin decizia din 15 mai 2015, instanţa supremă a dispus achitarea a peste 20 de inculpaţi din dosarul "Referendumul".

Contestaţiile inculpaţilor vor fi judecate de Completul de cinci judecători al instanţei supreme, care va da o decizie definitivă în acest dosar.

În ziua în care a fost condamnat, Liviu Dragnea a demisionat din funcţia de ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei. Tot atunci, Dragnea a renunţat şi la funcţiile politice, el fiind atunci preşedinte executiv al PSD.

Sentinţa în dosarul în care Liviu Dragnea şi alte peste 70 de persoane sunt acuzaţi pentru fraude la referendumul din 2012 a fost pronunţată după un an şi jumătate de la începerea judecării cauzei. Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".

Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

"Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare - preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare - au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

De-a lungul procesului, au fost audiaţi, în calitate de martori, premierul Victor Ponta, ministrul Apărării, Mircea Duşă, fostul ministru al Energiei Constantin Niţă, primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, şi mai mulţi coordonatori judeţeni ai PSD care s-au ocupat de campania pentru referendumul din 2012.