Zimbrul se întoarce acasă! Iată povestea fascinantă a programului ce readuce acest mare mamifer în Munţii Făgăraş

  • Zimbrul, animalul ce domina odată pădurile din România, îşi face timid loc din nou în fauna din ţara noastră.
  • Acest lucru este posibil datorită unor oameni dedicaţi ce şi-au propus să readucă acest mare mamifer în munţii noştri.
  • Un astfel de proiect este cel dezvoltat de Fundaţia Conservation Carpathia ce aduce zimbrul înapoi în Munţii Făgăraş la peste un secol de când a dispărut.
Urmărește
4416 afișări
Imaginea articolului Zimbrul se întoarce acasă! Iată povestea fascinantă a programului ce readuce acest mare mamifer în Munţii Făgăraş

Zimbrul se întoarce acasă! Iată povestea fascinantă a programului ce readuce acest mare mamifer în Munţii Făgăraş

12 zimbri vor pleca în Munţii Făgăraş, dintr-un nou punct de reintroducere, aflat în zona Dobroneagu, comuna Nucşoara. Este al treilea punct de reintroducere a zimbrilor. Zimbrii se află acum în ţarcul de aclimatizare şi vor fi eliberaţi în luna mai odată cu începutul sezonului de vegetaţie.

"Am început construirea ţarcului în primăvara anul trecut. Primii zimbri au venit în luna noiembrie. Strategia este de a-i ţine o perioadă pentru aclimatizare. Ei provin din diversii medii: ţarcuri de reproducere, rezervaţii din alte ţări. Schimbând mediul, sigur că este necesară o perioadă de aclimatizare. Îi ţinem până la începutul sezonului de vegetaţie şi după vor fi eliberaţi", spune Adrian Aldea – manager introducere specii în cadrul Fundaţiei Conservation Carpathia.

Ţarcul de la Nucşoara are o suprafaţă de 76 de ha, şi la fel ca celelalte, este amenajat în mijlocul sălbăticiei, iar condiţiile de aici sunt similare cu cele din libertate. Acesta dispune de facilităţi de hrănire, depozitare a hranei şi adăpare şi este format din două părţi: zonă de carantină, de aproximativ 3-4 ha şi zona de aclimatizare de 72 ha.

"Ţarcul are o suprafaţă de 76 de hectare şi este construit pentru a cuprinde cea mai mare parte a habitatelor pe care ei le frecventează în mod natural. În aşa fel încât în perioada de aclimatizare să redobândească aptitudinile de animale sălbatice: să înveţe să îşi caute hrana, să ia contactat cu elemenetele de faună autohtonă, să ia contact cu eventualii prădători, să stabilească o anumită ierarhie - dat fiind că sunt animale de turmă", a precizat pentru Mediafax, Adrian Aldea – manager introducere specii în cadrul Fundaţiei Conservation Carpathia.

Ţarcul de aclimatizare este delimitat de un gard electric, special creat astfel încât fauna autohtonă să poată circula în interior, iar zimbrii să se obişnuiască cu prezenţa altor specii. Construcţia durează aproximativ 60 de zile şi este realizată de echipa de rangeri ai fundaţiei.

În perioada în care zimbrii sunt în carantină şi aclimatizare, rangerii Fundaţiei le verifică zilnic starea de sănătate, le oferă hrană şi înregistrează într-o aplicaţie special creată diverşi parametri care permit monitorizarea şi evoluţia fiecărui exemplar.

„Gradul de adaptare a zimbrilor eliberaţi până în prezent în Munţii Făgăraş este unul bun, aceştia extinzându-şi treptat arealul în zone cu habitate favorabile. Din această primăvară vom putea urmări zimbrii din noul punct de reintroducere de la Dobroneagu-Nucşoara, o zonă care oferă condiţii la fel de bune pentru a susţine o populaţie viabilă pentru specie. Prin implementarea acestui proiect, obiectivul Fundaţiei Conservation Carpathia este de a forma o populaţie de zimbri care să fie independentă, cu o stare de sănătate corespunzătoare şi care să fie eficientă ecologic. Pe termen lung, succesul poate fi exprimat în raport cu extinderea arealului şi existenţa schimbului de indivizi pe cale naturală între populaţii învecinate de zimbri, aflaţi în libertate " , explică Adrian Aldea – manager introducere specii în cadrul Fundaţiei Conservation Carpathia.

VIDEO Zimbrii din Dobroneagu, comuna Nucşoara

Zimbrul – un element cheie în revitalizarea ecosistemului din Munţii Făgăraş

Considerat drept cel mai mare mamifer de uscat din Europa, zimbrul (Bison bonasus) este un animal erbivor, cu dieta foarte variată, ocupându-şi până la 80% din zi pentru a se hrăni. Astfel, zimbrii au un rol important în conservarea biodiversităţii, susţinând un echilibru între ecosistemele forestiere şi de pajişti, poienile şi pădurile fiind menţinute prin păşunatul acestora.

Despre Fundaţia Conservation Carpathia

Fundaţia Conservation Carpathia este cel mai mare proiect de conservare a naturii din Europa, care contribuie la refacerea ecosistemelor naturale din Munţii Carpaţi, în beneficiul biodiversităţii şi a comunităţilor locale. Din 2009, fundaţia românească a salvat de la exploatare peste 27.000 de hectare de păduri şi păşuni alpine în sud‑estul Carpaţilor Meridionali, achiziţionându-le cu scop de conservare, a plantat peste 3.7 milioane de puieţi pe 1.819 ha afectate de tăieri, a creat o zonă de 78.000 ha pe care nu se desfăşoară vânătoare sportivă şi de trofee. Fundaţia contribuie la bunăstarea comunităţilor din vecinătatea pădurilor protejate prin proiecte sociale, de educaţie şi de dezvoltare de afaceri verzi, iar viziunea pe termen lung este crearea Parcului Naţional Munţii Făgăraş.

Despre proiect

Programul de populare cu zimbri din Munţii Făgăraş se realizează în cadrul proiectului „Crearea unei zone de natură sălbatică în sudul munţilor Carpaţi, România”, LIFE18 NAT/RO/00108. Principalul scop al proiectului este reconstrucţia habitatelor degradate şi aplicarea unor măsuri de conservare, care să permită refacerea proceselor naturale şi crearea de beneficii comunităţilor locale din zona Munţilor Făgăraş.
Proiectul este implementat de Fundaţia Conservation Carpathia cu partenerii între anii 2019-2024, cu sprijin financiar din partea Fundaţiei Arcadia prin Endangered Landscapes Programme şi din partea Comisiei Europene prin programul LIFE.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici