Ziua Paşaportului Românesc, sărbătorită sâmbătă

"Anul aceste se împlinesc 99 de ani de la promulgarea, în data de 19 martie 1912, prin Înaltul Decret regal numărul 1758 emis în 19 martie 1912, a primei legi româneşti care reglementa regimul paşapoartelor", informează MAI.

Astfel, prin Legea asupra paşapoartelor, statul român introducea primele principii procedurale generale în privinţa paşapoartelor şi a biletelor pentru trecerea frontierei, obligatorii pentru autorităţi şi cetăţeni.

Fie că s-au numit salvconducte, scrisori adeveritoare, cărţi de pribegie, răvaşe, sineturi, teşcherele, foi de circulaţie, foi de călătorie, pasuri, pasuşuri sau paşapoarte, aceste documente de trecere a frontierei emise de autorităţile statale certificau, în esenţă, identitatea, cetăţenia şi calitatea posesorului lor.

Începând cu anul 1928, au fost introduse paşapoartele de protejat român, iar în legislaţia din anul 1938 s-a modificat statutul călătoriilor acestora, protejaţii românii beneficiind numai de certificate de călătorie, doar în cazuri bine justificate.

Cronologic, istoria paşapoartelor continuă cu perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, când, în scopul îndeplinirii unor misiuni în interesul sau în serviciul statului, în anul 1941, a fost introdusă categoria de paşapoarte de serviciu care se distingeau printr-o tehnică specială de prindere (lipire, broşare) a filelor de coperţi, care crea un efect de evantai, spune MAI.

Dacă în acele vremuri, autorităţile se confruntau cu documente de călătorie "plăsmuite, drese ori prefăcute", transformările economice şi politice care s-au succedat cu rapiditate la nivel european au determinat şi o creştere a infracţionalităţii în acest domeniu.

"Prevenirea falsificării paşapoartelor a determinat sporirea eforturilor comune fiind astfel adoptate măsuri la nivel european pentru creşterea gradului de siguranţă al documentului de călătorie. Astfel, la nivelul Uniunii Europene a fost adoptat Regulamentul (CE) 2252/2004 al Consiliului din 13 decembrie 2004 privind standardele de securitate şi datele biometrice în paşapoartele şi documentele de călătorie emise de satele memebre, act obligatoriu ce asigură implementarea unor măsuri unitare pe întreg teritoriul UE", arată MAI.

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2252/2004 al Consiliului Uniunii Europene din 13 decembrie 2004 privind standardele pentru elementele de securitate şi elementele biometrice integrate în paşapoarte şi în documente de călătorie emise de statele membre, România, ca stat membru, a introdus paşapoartele electronice.

În evoluţia formei şi conţinutului său, odată cu inserarea unor elemente de identificare biometrică (în prezent cetăţenii români pot intra în posesia unei a doua generaţii a paşaportului electronic pus în circulaţie la data de 31 decembrie 2008), se realizează o corelaţie fiabilă între deţinătorul legal al documentului şi documentul respectiv.

Începând cu data de 31 decembrie 2008, Direcţia Generală de Paşapoarte a emis primul paşaport electronic simplu românesc, iar până în prezent, aproximativ 550.000 de cetăţeni români au solicitat acest tip de paşaport.