A fost aprinsă flacăra la Olimpia antică pentru Jocurile de la Paris 2024

„În antichitate, Jocurile Olimpice au reunit oraşele-state greceşti, chiar şi - dar mai ales - în vremuri de război şi conflict", a declarat Thomas Bach, preşedintele Comitetului Internaţional Olimpic (CIO).

„Astăzi, Jocurile Olimpice sunt singurul eveniment care reuneşte întreaga lume într-o competiţie paşnică. Atunci, ca şi acum, sportivii olimpici transmit un mesaj puternic: da, este posibil să concurăm cu înverşunare unii împotriva altora şi, în acelaşi timp, să trăim împreună în pace sub acelaşi acoperiş", a adăugat el.

Din cauza vremii înnorate, actriţe greceşti îmbrăcate în preotese antice au folosit o flacără aprinsă la o repetiţie luni la Templul lui Hera, vechi de 2.600 de ani, în apropierea stadionului unde s-au născut Jocurile Olimpice în 776 î.Hr.

Purtând flacăra într-un vas, actriţa greacă Mary Mina a aprins torţa pentru primul purtător, campionul olimpic la canotaj din 2020, Stefanos Ntouskos. Fosta înotătoare franceză Laure Manaudou, care a câştigat prima sa medalie de aur la Jocurile Olimpice de la Atena din 2004, a urmat ca prim purtător al torţei olimpice a Franţei.

Marţi, oficialii au insistat asupra faptului că Jocurile de la Paris vor stabili noi repere, călcând pe urmele celor două ediţii anterioare ale Jocurilor Olimpice desfăşurate în capitala Franţei. „Flacăra olimpică va străluci peste primele Jocuri Olimpice inspirate de la început până la sfârşit de reformele din agenda noastră olimpică", a insistat Bach, citat de insidethegames.

„Aceste Jocuri Olimpice vor fi mai tinere, mai incluzive, mai urbane şi mai durabile. Vor fi primele Jocuri Olimpice cu paritate totală între bărbaţi şi femei, pentru că CIO a alocat exact 50% din locuri pentru sportivi de sex feminin şi masculin", a subliniat el.

Preşedintele Comitetului de organizare a Jocurilor Olimpice de la Paris, Tony Estanguet, a considerat, de asemenea, că viitoarele Jocuri reprezintă „mai mult ca niciodată o forţă de inspiraţie (...) pentru noi toţi şi pentru generaţiile viitoare".

Preşedinta Greciei, Katerina Sakellaropoulou, ministrul francez al sporturilor, Amelie Oudea-Castera, şi primarul Parisului, Anne Hidalgo, s-au numărat printre cei prezenţi. Mezzosoprana americană Joyce DiDonato a cântat imnul olimpic.

Torţa datează de la Jocurile Olimpice antice, când o flacără sacră ardea pe tot parcursul Jocurilor, o tradiţie care a fost reluată pentru Jocurile din 1936 de la Berlin. Pe parcursul celor 11 zile de ştafetă pe teritoriul Greciei, aproximativ 600 de purtători ai torţei vor purta flacăra pe o distanţă de 5.000 de kilometri, trecând prin 41 de municipalităţi.

Flacăra olimpică va fi predată organizatorilor Paris 2024 pe 26 aprilie, în cadrul unei ceremonii care va avea loc pe stadionul Panathenaic, construit integral din marmură, care a găzduit primele Jocuri Olimpice moderne în 1896. Nana Mouskouri, cântăreaţa greacă în vârstă de 89 de ani, a fost invitată să cânte la ceremonie.

Pe 27 aprilie, flacăra va călători spre Franţa la bordul navei Belem, o navă cu trei catarge din secolul al XIX-lea, care a fost lansată la doar câteva săptămâni după Jocurile Olimpice de la Atena din 1896. Monument istoric francez, Belem a navigat timp de aproape două decenii în călătorii comerciale către Brazilia, Guyana şi Caraibe.

Ultimul vas cu trei catarge şi cu cocă de oţel care a supravieţuit în Franţa, este aşteptat să ajungă la Marsilia pe 8 mai. 10.000 de purtători de torţe vor purta apoi flacăra prin 64 de regiuni franceze. Aceasta va trece prin 400 de oraşe şi zeci de atracţii turistice în timpul călătoriei sale de 12.000 de kilometri prin Franţa continentală şi teritoriile franceze de peste mări din Caraibe, Oceanul Indian şi Pacific.

Acesta va fi piesa centrală a ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris din 26 iulie, care este planificată să se desfăşoare pe malul Senei - prima dată când va avea loc în afara stadionului principal al Jocurilor.