Asociaţia Internaţională de Box a fost exclusă din Mişcarea Olimpică la sesiunea CIO

Şaizeci şi nouă de membri au sprijinit recomandarea comisiei executive a CIO de a exclude organizaţia aflată în conflict, un singur membru votând împotrivă.

Niciun organism de guvernare sportivă nu a mai fost expulzat de CIO până acum, astfel că decizia de astăzi este fără precedent, scrie insidethegames.

A fost o formalitate ca sesiunea să susţină poziţia Comitetului Executiv, deşi 10 membri CIO cu drept de vot s-au abţinut.

Expulzarea vine după ce IBA a fost iniţial suspendată de CIO în 2019 pentru probleme legate de finanţe, guvernanţă şi credibilitatea competiţiilor de box.

Un raport al CIO privind situaţia IBA a concluzionat că organismul condus de preşedintele Umar Kremlev nu a reuşit să îndeplinească condiţiile stabilite pentru ridicarea suspendării.

Aceasta a dus la convocarea sesiunii extraordinare de astăzi pentru ca demersul de a da afară IBA să poată fi validat.

Bach a declarat în cadrul sesiunii că CIO are o „problemă extrem de serioasă cu IBA”.

Directorul general al CIO, Christophe De Kepper, a adăugat că organizaţia „a ajuns la un punct de neîntoarcere”.

„Nu avem o problemă cu boxul”, a spus Bach. „Nu avem o problemă cu boxerii. Apreciem boxul ca fiind unul dintre cele mai globale sporturi. Dacă am fi avut o problemă cu boxerii, atunci nu ar fi existat o competiţie olimpică la Tokyo, nu ar fi existat o competiţie la Paris.

„Din păcate, după cum veţi fi văzut din dosar, puteţi vedea că avem o problemă extrem de serioasă cu IBA din cauza guvernanţei lor.

„Pentru că preţuim atât de mult boxul sportiv, credem că boxerii merită pe deplin să fie guvernaţi de o federaţie internaţională integră şi transparentă.”

IBA a predat un raport de 400 de pagini către CIO care pretindea că abordează preocupările.

Kremlev l-a acuzat în repetate rânduri pentru problemele organizaţiei pe fostul preşedinte CK Wu, fostul membru al Comitetului Executiv al CIO care a condus organismul de conducere între 2006 şi 2017.

Ulterior, Wu a fost interzis pe viaţă de către IBA pentru „neglijenţă gravă şi management financiar defectuos”, dar nu a fost sancţionat de CIO, pe care l-a părăsit ca membru în 2020, invocând probleme medicale.

Săptămâna trecută, Kremlev a afirmat că Wu ar trebui „împuşcat” pentru că „a distrus boxul”, în comentarii care au fost condamnate pe scară largă, inclusiv de către CIO.

Rusul a spus că expulzarea ar fi o „gravă greşeală istorică”, iar IBA a susţinut anterior că recomandarea de expulzare a fost „cu adevărat detestabilă şi pur politică”.

Cu toate acestea, în ciuda faptului că s-a apărat în mod constant, IBA l-a demis săptămâna trecută pe secretarul general George Yerolimpos, excluderea fiind inevitabilă.

De Kepper a declarat că nu s-au făcut suficiente progrese între suspendarea IBA în 2019 şi astăzi.

„IBA nu a reuşit să implementeze efectiv în practica şi activităţile sale principiul bunei guvernanţe”, a declarat De Kepper.

„În special, schimbarea drastică solicitată în cultura de guvernare nu a avut loc. Prin urmare, evoluţia IBA este încă insuficientă pentru a considera că guvernanţa actuală a IBA este eficientă în practica şi activităţile sale, aşa cum se prevede în foaia de parcurs.”

Kremlev, care a stârnit controverse şi prin faptul că a permis sportivilor ruşi şi belaruşi să concureze sub propriile steaguri, în ciuda invaziei Ucrainei, a indicat adesea premiile mai mari oferite în cadrul evenimentelor IBA ca fiind un motiv pentru a-şi susţine conducerea.

Dar acest lucru a tras un semnal de alarmă la CIO din cauza unui controversat contract de sponsorizare cu gigantul gazului Gazprom.

IBA a susţinut că nu şi-a reînnoit acordul cu compania energetică rusă de stat după ce acesta a expirat la sfârşitul anului trecut, deşi Kremlev a întrebat la Congresul din Abu Dhabi cu doar câteva săptămâni înainte dacă membrii sunt mulţumiţi de continuarea acestuia.

„Toate aceste informaţii contradictorii par a fi un semn al lipsei de transparenţă financiară şi de fiabilitate a IBA”, a precizat CIO.

Un demers al IBA, care a cerut partenerilor Ernst & Young şi PricewaterhouseCoopers să semneze acorduri de confidenţialitate, astfel încât informaţiile să nu poată fi împărtăşite, este, de asemenea, considerată suspectă de cei de la Lausanne.