Au sosit paturile „anti-sex” în satul olimpic din Paris

La fel ca prima dată, la Tokyo 2020, paturile „anti-sex" vor deservi din nou Satul Olimpic, de data aceasta pentru Jocurile Olimpice de la Paris 2024, într-un format diferit şi inovator, cu scopul de a da prioritate odihnei sportivilor.

Aproximativ 16.000 de paturi vor fi puse la dispoziţie de Airweave pentru sportivii cazaţi în Satele Olimpice şi Paralimpice din Saint-Denis şi Châteauroux, precum şi pentru jurnalişti în Satul Media din Dugny. Aceasta va fi a doua ediţie succesivă a Jocurilor Olimpice la care Airweave va furniza paturi, după ce le-a furnizat şi la Tokyo 2020.

Alegerea cartonului ca material principal nu este doar în conformitate cu criteriile ecologice. Ea face parte, de asemenea, din efortul de a reduce amprenta de carbon a Jocurilor şi este destinată reciclării după eveniment. În plus, fiecare concurent va folosi o aplicaţie cu ajutorul căreia va putea regla perfect duritatea saltelei, alcătuită din trei părţi diferite, în funcţie de greutatea şi înălţimea sa.

Introducerea acestor paturi, precum şi denumirea lor, a reprezentat un angajament al organizatorilor Jocurilor Olimpice în favoarea sustenabilităţii şi o modalitate de a proteja sportivii.

Acest lucru a fost făcut începând cu Tokyo 2020 pentru a demonstra că unul dintre cele mai importante evenimente din lumea sportului se poate angaja să protejeze mediul înconjurător.

Totuşi, dincolo de angajamentul faţă de mediu, paturile „anti-sex" au fost concepute şi pentru a reduce potenţialele întâlniri intime între sportivi. La acea vreme, lumea abia începea să iasă din pandemia globală de coronavirus. În timpul Tokyo 2020, aplicaţia de dating Tinder a înregistrat o creştere de 350% a utilizării.

Realizarea acestor paturi speciale a fost motivată de măsuri legate de sănătate în perioada pandemiei. Pentru Jocurile de la Tokyo, paturile au fost concepute pentru a rezista la sarcini de până la 200 de kilograme. Pentru a se asigura de rezistenţa lor, au fost efectuate teste de rezistenţă, inclusiv aruncarea de greutăţi pe paturi.

În timpul Tokyo 2020, alergătorul american de cursă lungă Paul Chelimo a scris pe Twitter că paturile de carton au fost „concepute pentru a împiedica intimitatea între sportivi", în încercarea de a promova distanţarea socială în timpul pandemiei COVID-19.

Cu toate acestea, cu această ocazie, gimnastul irlandez Rhys McClenaghan s-a înregistrat sărind pe un pat pentru a demonstra că rapoartele despre aşa-numitele „paturi anti-sex" nu erau adevărate. El a declarat că acestea erau „ştiri false". Dimensiunea standard a unui pat este de 90 de centimetri lăţime şi 200 de centimetri lungime, dar poate fi extins până la 2,20 m pentru sportivii mai înalţi.

Baschetbaliştii argentinieni Francisco Caffaro şi Tayavek Gallizzi au testat şi ei saltele, sărind pe ele, fără a avea nicio problemă. În schimb, Diego Chiriff, antrenorul echipei de înot a Uruguayului, a sfârşit prin a rupe o saltea. Deşi paturile sunt concepute pentru a preveni mişcările bruşte, incomodând astfel relaţiile intime, organizatorii vor aplica o politică de sănătate responsabilă. 300.000 de prezervative vor fi puse la dispoziţia sportivilor, membrilor delegaţiilor şi antrenorilor.

Această măsură este în vigoare încă de la Jocurile Olimpice de la Seul din 1988. Ea este menită să protejeze împotriva răspândirii virusului SIDA.