Acţiunea a fost introdusă pe 4 mai 2018, la Secţia a III-a Civilă, şi nu are fixat, deocamdată, un termen pentru prima înfăţişare. Mihai Prunariu, preşedintele AJF Gorj, spune că şansele de succes sunt mari şi invocă trei argumente în sprijinul demersului: organizarea alegerilor de un Comitet Executiv declarat ilegal de instanţă, un număr de votanţi de peste trei ori mai mare decât cel conform cu actele şi violarea secretului votului.
Cazul votanţilor legali la FRF este, de asemenea, de notorietate, iar ProSport l-a semnalat cu mult înainte să se discute, măcar, de identitatea celor care urmau să candideze pentru postul de preşedinte al federaţiei. La Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor din România nu s-au mai operat modificări, în privinţa membrilor FRF, din 2001. O neglijenţă şi o nepăsare jignitoare în regimul lui Mircea Sandu, care ştia că pe el nu are cine să-l conteste, şi o sfidare arogantă în regimul Răzvan Burleanu.
Deşi din motive diferite, ultimii doi preşedinţi ai FRF au avut aceeaşi atitudine faţă de legile statului român. Indiferent, însă, care au fost raţiunile pentru care nu s-a obosit federaţia să intre în legalitate, efectul este acelaşi: deciziile Adunării Generale sunt uşor contestabile. Din cei 82 de membri ai FRF trecuţi în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor de la Ministerul Justiţiei, numai 23 mai există în acest moment, în cazul altor 6 situaţia fiind neclară. Restul au dispărut definitiv, desfiinţate sau falimentate.
În toţi aceşti ani, atât Mircea Sandu, cât şi Răzvan Burleanu au ştiut că alegerile organizate de ei sunt ilegale, dar au mizat pe faptul că nimeni, niciodată, nu îşi va asuma răspunderea să-i dea în judecată sau să-i reclame la procuratură.
CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI