Cei 50 de ani ai lui Lance Armstrong: dopajul, cancerul, aroganţa şi prăbuşirea superstarului ciclismului mondial

Lance Armstrong împlineşte 50 de ani. Totul despre cariera ciclistului texan care în SUA, între 1993 şi 2010, a câştigat treptat faimă egală cu cea a starurilor NBA pentru succesele sale, rolul său de supravieţuitor în lupta cu cancerul şi mărturia fenomenală de la sfârşit.

O serie infinită de linii negre trase pe lângă numeroasele victorii sportive senzaţionale.

Descalificări, anulări, revocări. Armstrong care a fost primit cu toată onoarea de preşedinţii americani, astăzi este renegatul, simbolul dopajului absolut, omul arogant şi violent care şi-a încurajat tovarăşii să se umfle cu droguri şi să abuzeze de transfuzii, ameninţând cu metode mafiote pe cei care au încercat să raporteze înşelătoria. Mărturisirea de la televiziune, de acum opt ani, a servit pentru reabilitarea lui Lance Armstrong.

O copilărie complicată, o dragoste bolnavă pentru sport

Armstrong a avut o copilărie, dacă nu dificilă, sigur complicată. Născut Lance Edward Gunderson, a fost abandonat de tatăl său biologic, Eddy, la vârsta de doi ani şi adoptat la scurt timp de Terry Keith Armstrong, noul partener al Lindei, mama sa biologică.

Un băiat turbulent, Lance a fost un sportiv-minune. A prins echipa naţională de înot la 12 ani, a devenit campion american de triatlon trei sezoane mai târziu, înainte de a trece la ciclism.

Pasiunea pentru triatlon a rămas foarte puternică. Între 2010 şi 2013, s-a aventurat la Ironman cu rezultate excelente, aşa cum a făcut-o în maratonul.

The Million Dollar Race, prima înşelătorie

La 22 de ani, o promisiune a ciclismului american, Lance Armstrong avea o idee clară despre proiectul său de viaţă: să câştige totul şi cu orice preţ.

În primăvara anului 1993, Thrift Drug, un lanţ de farmacii din SUA, a oferit cel mai mare premiu acordat vreodată într-o cursă de biciclete: un milion de dolari, garantat de Lloyd's of London, sportivului care câştigă trei curse importante ale circuitului SUA, în douăzeci de zile.

Provocarea a fost numită „Million Dollar Race> şi cucerirea ei, considerând că cele trei curse erau complet diferite, era practic imposibilă.

Lance a reuşit, povesteşte italianul Roberto Gaggioli cum a făcut-o: „Lance s-a apropiat de mine înainte de start. Mi-a spus că echipa mea, Coors Light, a fost de acord să îl ajute şi mi-a spus despre preţul oferit: o sută de mii de dolari”: Şi-a cumpărat rivlii de concurs. Banii către Gaggioli şi ceilalţi italieni au sosit patru luni mai târziu, închis într-un pachet ambalat şi livrat chiar de Lance.

Povestea de dopaj

Utilizarea dopajului de către Lance Armstrong a început să fie discutată deschis în 2004 datorită unor anchete jurnalistice britanice şi franceze, care au dezvăluit, de asemenea, o presupusă acoperire a faptului că a ieşit pozitiv în timpul Turul din 1999. Cine îl acoperea? Chiar Uniunea Internaţională a Ciclismului.

Ancheta asupra lui Armstrong a continuat timp de şapte ani şi s-a concretizat în 2011, când foştii săi camarazi din US Postal au mărturisit la USADA, agenţia americană antidoping, că au fost supuşi, la presiunile căpitanului lor, unui program de dopaj masiv şi organizat.

Printre acuzatorii-cheie se numără doi sportivi americani, Floyd Landis şi Tyler Hamilton. Armstrong a recunoscut orice vinovăţie pe 17 ianuarie 2013, în timpul unui interviu cu vedeta TV americană Oprah Winfrey. De la testosteron, la Epo, la hormonul de creştere (care, aşa cum recunoaşte el, i-ar fi putut provoca cancer testicular şi cerebral) la transfuzii, nu există graniţă de dopaj pe care texanul să n-o fi explorat-o fără frică şi fără scrupule.

Victoriile pierdute

Descalificarea pe viaţă impusă de USADA lui Lance pe 24 august 2012 l-a costat pierderea tuturor rezultatelor obţinute între 1998 şi ianuarie 2011, când a părăsit ciclismul. Niciodată un atlet nu a fost degradat atât de puternic. Cele şapte victorii consecutive în Turul Franţei (din 1999 până în 2005, record absolut) i-au zburat din palmares. Scandalul în care a fost implicat i-a anulat luat, practic, toate titlurile.

O familie numeroasă şi cu probleme

Armstrong are o familie numeroasă. Cu Kristin Richard, asistenta care l-a tratat în timpul convalescenţei sale după cancer şi cu care s-a căsătorit în 1998, i-a avut pe Luke David (1999) şi pe gemenii Isabelle Rose şi Grace Elizabeth (2001).

De la Anna Hansen, pe Max (2009) şi pe Olivia Marie (2010). Între cele două căsătorii, a existat şi timp pentru relaţia cu vedeta pop Sheryl Crow, care l-a urmărit constant la curse. În aprilie anul trecut, fiul său Luke David a fost arestat de poliţie sub acuzaţiile de agresiune sexuală asupra unui prieten din liceu.

Multe documentare şii un film despre căderea sa

Lance Armstrong este în continuare căutat pentru povestea lui. Cel mai recent produs este documentarul «Lance», produs de ESPN.

Lance încearcă să povestească despre dopajul său, explicând că „nu m-a costat nimic să mint! Am spus mii de minciuni. Eram convingător, minţeam privindu-te drept în ochi! Minciuni şi aroganţă. Eram un animal de curse: când am coborât de pe bicicletă, habar nu aveam cum să gestionez o relaţie umană”.

Există şi alte două documentare, „Armstrong Lie” din 2013 şi „Stop at Nothing: The Lance Armstrong Story”, precum şi un film destul de reuşit, „The Program”, al regizorului englez Stephen Frears.