Curtea de Justiţie a Uniunii Europene decide joi dacă Superliga europeană este sau nu viabilă

Redistribuirea veniturilor şi limitarea unui presupus monopol al UEFA sunt forţele motrice din spatele iniţiativei Superligii, care ajunge joi în faţa judecătorilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Peste 10 miliarde de euro ar putea fi implicate în noul proiect.

Fotbalul european aşteaptă decizia judecătorilor cu privire la viabilitatea Superligii. UEFA poate fi foarte afectată de această hotărâre, la fel cum a fost în situaţia cazului Bosman, din 1990, care a schimbat complet modul în care este condus acest sport.

În urmă cu doi ani, douăsprezece dintre cele mai puternice cluburi de pe continent s-au unit pentru a crea o competiţie numită Superliga, în afara graniţelor UEFA.

Acest lucru a dus la o ruptură între cele două tabere. De atunci, întreaga afacere a fost suspendată, în aşteptarea unor clarificări juridice şi, bineînţeles, a impunerii măsurilor disciplinare pe care judecătorii le consideră adecvate.

Suma de bani pe care cluburile rebele vor trebui să o plătească nu a fost dezvăluită, dar este clar că situaţia este îngrijorătoare şi tocmai acest lucru a făcut ca nouă dintre cele douăsprezece echipe să ameninţe însăşi existenţa Superligii.

În acest moment, au mai rămas doar cluburile spaniole Barcelona şi Real Madrid, Juventus retrăgându-se anul acesta.

Deşi cluburile s-au retras din prima linie în aşteptarea rezultatului procesului judiciar, ideea creării unei competiţii extrem de profitabile în afara domeniului UEFA este încă vie. Cei care se află în spatele acestui proiect supranaţional doresc să pună capăt la ceea ce ei consideră a fi monopolul UEFA.

Există mai multe probleme juridice nerezolvate, pe care hotărârea instanţei de joi, 21 decembrie, le-ar putea rezolva. Prima este dacă UEFA „abuzează de o poziţie dominantă”, aşa cum a declarat un judecător din Madrid în urmă cu doi ani.

În bătălia pentru dreptate, un avocat al CEJ a susţinut, în urmă cu un an, că regulile UEFA şi FIFA sunt „compatibile” cu legislaţia UE în materie de concurenţă.

Există, de asemenea, întrebarea dacă echipele care continuă să pledeze pentru o astfel de superligă ar trebui să fie supuse unor măsuri disciplinare pentru că au încercat să se desprindă de organismul de conducere.

Unul din motivele dorinţei echipelor puternice de a părăsi umbrela UEFA este că acestea consideră că organismul nu redistribuie veniturile într-un mod echilibrat şi echitabil, luând o mare parte din venituri fără ca acestea să ajungă la cluburi.

UEFA a anunţat că 10% din veniturile sale vor merge către cluburile care nu trec de faza grupelor, teoretic către cluburile mici. Dar cluburile mari vor mai mult.

Sancţiunile ar putea fi financiare sau sportive, împiedicând jucătorii din ligile alternative să joace în ligile tradiţionale sau chiar în turneele internaţionale ale UEFA şi FIFA, ceea ce, potrivit experţilor juridici, ar fi excesiv.