Membrul Comitetului Internaţional Olimpic va avea un mandat de patru ani, din 2023 până în 2027, după ce l-a învins pe germanul Dietloff von Arnim pentru funcţia supremă.
Acesta va fi cel de-al treilea mandat de preşedinte, el preluând pentru prima dată funcţia în 2015.
El a primit 318 voturi din 436 exprimate, câştigând cu o majoritate de peste 70%.
„Aş dori să mulţumesc membrilor ITF pentru că mi-au acordat încrederea lor pentru un nou mandat”, a declarat Haggerty, citat de insidethegames.
„Strategia noastră de creştere durabilă pe termen lung, ITF 2024, a dus la aproape dublarea finanţării ITF pentru dezvoltarea tenisului în doar câţiva ani de la introducerea sa.
„Aştept cu nerăbdare să lucrez alături de Executivul şi Consiliul de administraţie pentru a revizui şi actualiza strategia noastră pentru această etapă următoare.
„Ne vom asigura că vom plasa competiţiile ITF pe o bază solidă şi vom continua să alimentăm investiţiile în dezvoltarea globală a jocului nostru pentru a îndeplini misiunea ITF de a oferi tenis pentru generaţiile viitoare.”
În vârstă de 66 de ani, Haggerty a fost criticat odată cu introducerea noului format al Cupei Davis, care a trecut de la meciuri în cel mai bun din cinci seturi la un eveniment cu 18 echipe desfăşurat într-o săptămână la sfârşitul sezonului.
În afară de alegerile prezidenţiale, în cadrul AGA au fost aleşi 14 candidaţi în Consiliul de administraţie până în 2027.
În total, 28 de candidaţi s-au prezentat la alegeri, brazilianul Rafael Westrupp obţinând cele mai multe voturi, cu 344.
Printre ceilalţi membri ai Consiliului de administraţie se numără Brian Hainline din Statele Unite, Lionel Ollinger din Franţa, tunisianca Salma Mouelhi Guizani, Bulat Utemuratov din Kazahstan, canadianul Jack Graham, Nao Kawatei din Japonia, Philip Mok din Hong Kong, olandezul Roger Davids, David Rawlinson din Marea Britanie, Von Arnim, Carlos Bravo din Costa Rica, suedeza Åsa Hedin, Jordi Tamayo De Winne din Spania.