Doar 10 la sută din cei 200.000 de sportivi români trăiesc fără griji la finalul carierei

"În România există aproximativ 200.000 de sportivi legitimaţi, dintre care doar 10 la sută ajung în top şi trăiesc fără griji după terminarea activităţii sportive. Pentru ceilalţi reintegrarea pe piaţa muncii la finalul carierei reprezintă o problemă greu de rezolvat. Fără studii, fără pregătire profesională şi fără o meserie care să le ofere posibilitatea unui câştig decent, cei mai mulţi sunt ameninţaţi de sărăcie şi excluziune socială. Majoritatea activează în baza unor convenţii civile încheiate cu cluburile sportive. Unii nu ştiu că trebuie să îşi achite contribuţiile sociale - pensii, şomaj şi sănătate - pentru a putea beneficia de serviciile respective. Alţii ştiu, dar nu sunt conştienţi de consecinţele negative ale refuzului de a plăti. Fără ajutor de şomaj, fără pensie, fără asigurare medicală, sunt expuşi riscului de sărăcie pe termen lung", se arată în prezentarea proiectului realizat de către Asociaţia Fotbaliştilor Amatori şi Nonamatori.

Doina Melinte, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret, partener în cadrul proiectului, a declarat, miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă că speră ca majoritatea sportivilor să se regăsească în această acţiune a AFAN:

"Cu aceste proiecte încercăm să ajutăm sportivii după încheierea activităţii. Sper ca aceştia să se regăsească în acest priect şi să poată fi ajutaţi în activitatea lro în alte domenii. Lumea sportivă se restructurează şi vor fi uitaţi dacă nu ne unim. Majoritatea sportivilor vor abandona domeniul la finalul carierei, deşi eu mi-aş dori să nu renunţe, să rămânem în această familie a sportului".

În cadrul proiectului în care s-au organizat opt seminarii regionale în fiecare regiune de dezvoltare a ţării, activează un birou de informare şi consiliere la care au apelat 807 sportivi din 35 de discipline, mai mult de jumătate făcând parte din loturile naţionale şi olimpice.

Conform raportului întocmit de către iniţiatorii proiectului, 42 la sută dintre cei care au solicitat consiliere nu aveau un contract cu clubul la care activau, 19 la sută semnaseră o convenţie civilă şi 27 la sută aveau contracte inidividuale de muncă. Dintre cei peste 800 de sportivi, 49 la sută nu cunoşteau diferenţele între contractul individual de muncă şi celelalte tipuri de contracte, în ciuda faptului că 39 de procente absolviseră o instituţie de învăţământ superior şi alţi 10 la sută urmaseră un master.

Potrivit aceloraşi surse, 68 la sută dintre sportivii care au cerut consiliere nu au urmat cursuri de formare profesională, 72 la sută dintre aceştia dorind să îşi continue activitatea în sport la finalul carierei. Un procentaj de 8 la sută ar fi dorit să-şi continue activitatea în educaţie, doi la sută în poliţie şi unu la sută în management.

Aproximativ 60 la sută dintre sportivi nu cunoşteau ce impozite, taxe şi contribuţii sociale aferente veniturilor obţinute trebuie să plătească şi către cine, în schimb 94 la sută aveau cunoştinţe despre regulamentele specifice sportului pe care îl practicau.

Proiectul s-a derulat în perioada mai 2009 - mai 2011, biroul de informare şi consiliere a sportivilor urmând să funcţioneze în continuare.