Doar nouă la sută dintre sportivi au contracte individuale de muncă

Conform raportului, 31 la sută dintre respondenţi activează sub convenţii civile cu consecinţele ce sunt subliniate în secţiunea "consideraţii fiscale", iar 49 la sută nu au niciun tip de contract în baza căruia să se desfăşoare activitatea lor sportivă. Numărul mare al acestora este cauzat parţial şi de faptul că statutul de sportiv amator nu este pe deplin reglementat şi că nu există încă instrumente de reglementare a relaţiei între părţi în această situaţie.

Mihaela Dajiu, expert Birou informare şi consiliere în cadrul AFAN, a declarat agenţiei MEDIAFAX că unul dintre cele mai des întâlnite sisteme de remunerare a sportivilor este cel al primelor de joc. "Din păcate, în urma cercetărilor efectuate, s-a constatat că foarte mulţi sportivi nu reuşesc să se încadreze într-un domeniu de activitate la finalul carierei. Nici în ceea ce priveşte remunerarea sportivilor, lucrurile nu stau mai bine. Şi asta din cauza faptului că foarte mulţi nu au contracte de muncă, sunt plătiţi prin sistemul primelor de joc, cu asigurare verbală, de foarte multe ori întâlnindu-se cazuri în care sportivii nu îşi mai primesc banii promişi. La fotbal întâlnim cazuri mai fericite, în sensul că foarte mulţi sportivi au încheiat contracte civile. Dar şi aici apar cazuri de neplată a primelor sportivilor, deoarece comisiile de specialitate consideră mai presus contractul individual de muncă sau convenţiile civile decât Regulamentul de Ordine Interioară al cluburilor în care sunt specificate primele", a declarat Dajiu.

Reprezentantul AFAN consideră că modificarea Codului Fiscal va duce la dispariţia unor cluburi sportive, care nu vor putea face faţă cheltuielilor: "După modificarea Codului Fiscal, cea mai potrivită formă de contract pentru sportiv este contractul individual de muncă. Mai există şi o propunere din partea noastră, înaintată către Camera Deputaţilor pentru aprobarea unui nou tip de contract pentru sportivi, o formă de contract aflată între convenţia civilă şi contractul individual de muncă. Sunt convinsă că în urma acestei modificări apărute, multe cluburi nu vor putea supravieţui".

Mihaela Dajiu a asemănat unele cazuri întâlnite în timpul cercetărilor cu anumite forme de sclavagism. "Am întâlnit şi multe cazuri care se apropie de o anume formă de sclavagism. Există în România sportivi care nu sunt ajutaţi deloc de cluburile la care activează în situaţii dramatice. Sunt cazuri de fotbalişti care nu ştiu cum să rezolve o situaţie financiară în care sunt puşi la un simplu control al ANAF. Şi singurii vinovaţi sunt reprezentanţii cluburilor care nu au achitat dările către stat, sume care urmează să fie plătite de către sportiv, conform legii. Şi sunt cunoscute exemplele fotbaliştilor Iulian Tameş şi Pavel Dulcea de la FC Argeş care au avut probleme serioase cu fiscul din cauza datoriilor acumulate de club. Mai sunt câţiva fotbalişti de la Poli Iaşi ale căror nume nu le pot da pentru că sunt în procedura de recuperare a sumelor pierdute", a mai spus Dajiu, pentru MEDIAFAX.

Aşa cum reiese din studiul efectuat asupra eşantionului de 5.050 sportivi, 37 la sută dintre persoanele intervievate aflate în categoria de vârstă "seniori" sunt plătite în baza unei convenţii civile. Restul persoanelor intervievate, fie sunt plătite în baza unui contract individual de muncă, fie nu au încheiat niciun fel de contract cu clubul la care activează. De asemenea, 68 la sută dintre "seniori" nu sunt informaţi de către clubul la care activează asupra obligaţiilor fiscale.

Veniturile majorităţii celor intervievaţi, 82 la sută, se situează sub 5.000 de euro pe an, dar realizatorii studiului consideră că realitatea este cu mult mai jos decât valoarea amintită.

Răspunsurile la chestionar arată că numai 2 la sută dintre respondenţi au un contract pentru drepturile de imagine.

Gradul de informare al sportivilor privitor la aspectele disciplinare reglementate în sportul lor este în schimb deosebit de mare, în jurul a 95 la sută, demonstrând interesul pentru sportul pe care-l practică şi pentru aspectele ce pot influenţa negativ cariera lor sportivă.

Potrivit răspunsurilor înregistrate, cluburile asigură servicii de cazare şi masă pentru 72 la sută dintre sportivi, iar condiţiile de antrenament oferite de club sunt apreciate de marea majoritate a sportivilor, 88 la sută, care se declară mulţumită de acestea.

Conform raportului, se manifestă o puternică dorinţă a sportivilor de a-şi continua activitatea în sport la finalul carierei, după cum urmează: 49 la sută dintre copii, 46 la sută dintre juniori şi 43 la sută dintre sportivii seniori. Doar 15-16 procente dintre sportivi sunt atraşi de afaceri, iar 5-9 procente doresc să lucreze în educaţie.

Sportivii constituie o categorie mai bine educată decât media populaţiei, la nivelul eşantionului 91 la sută dintre sportivii seniori având cel puţin liceul şi mai mult de jumătate dintre aceştia studii superioare, adică peste nivelul de instruire înregistrat la nivel naţional sau european. Majoritatea sportivilor declară că vorbesc engleza, iar o bună parte engleza şi franceza.

În cadrul proiectului de securitate socială şi formare profesională pentru sportivi, AFAN a înfiinţat un birou de informare şi consiliere a sportivilor, operaţional din 1 iunie 2010. Prin intermediul acestuia, sportivii beneficiază de consiliere gratuită în ceea ce priveşte securitatea socială, fiscalitatea, formarea profesională şi posibilităţile de dezvoltare personală.

(Material realizat de Adrian Tone, adrian.tone@mediafax.ro)