Ferenc Ilyes (Vezprem): Dacă dai totul pe teren şi pierzi poţi ieşi de pe teren zâmbind

Venit într-o scurtă vacanţă în România, săptămâna viitoare urmând să se prezinte la reunirea lotului lui MKB Veszprem, jucătorul născut în Odorhei care evoluează pentru naţionala Ungariei, Ferenc Ilyés, a acordat un interviu lui Andi Voina pentru handbalvolei.ro.

CV

Vârstă-29 de ani; Înălţime-198 cm; Greutate-103 kg; Post unde poate evolua: Inter stanga, Centru; Echipe unde a jucat: Tehnoutilaj Odorhei, Pick Szeged, MKB Veszprem, TBV Lemgo; Formatie actuala: Veszprem (a semnat un contract pentru următoarele trei sezoane). Ferenc Ilyés era unul dintre cei mai buni prieteni ai lui Marian Cozma la formaţia maghiară, iar regretatul jucător român şi-a dat duhul în braţele sale în momentul tragediei.

Redăm conţinutul interviului:

Rep: Care au fost primii paşi în handbal pentru tine?

Ferenc Ilyés: Eu provin dintr-o familie de spotivi, mama mea a fost handbalistă, cu peste 180 de prezenţe în echipa naţională a României şi tatăl meu a jucat fotbal. Am urmat sportul practicat de mama aici, în locul în care m-am născut , la Odorhei, unde profesor mi-a fost domnul Lajos. Apoi am jucat pentru Tehnoutilaj Odorhei în a doua ligă în anul 1999 deşi aveam doar 17 ani.

Rep:Parcă ai făcut parte şi din lotul naţionalei de tineret a României nu?

F.I: Da am avut convocări de la lotul de tineret şi de două ori am fost trimis acasă din diverse motive.

Rep: De ce nu ai mai jucat după aceea pentru naţionala noastră ?

F.I: În vara lui 2000, la 18 ani am avut două oferte. Una de la Pick Szeged din Ungaria şi una de la Steaua. Am vorbit pe vremea aceea cu domnul Cornel Oţelea care se ocupa de destinele Stelei care a încercat să mă aducă în Bucureşti, să fac facultatea însă a fost doar o discuţie preliminară, fără nimic concret. Însă cei de la Pick Szeged au venit cu o ofertă concretă, foarte clară, pe perioada cât am fost la Szeged am făcut şi Facultatea de Pedagogie timp de 4 ani şi a fost foarte bine. Acolo m-am adaptat bine chiar dacă am început de jos, cu meciuri la echipa a doua şi juniori, însă din al treilea an am jucat numai pentru echipa mare. Ei bine, în privinţa naţionalei României ce pot sa spun, am fost trimis de două ori acasă, ultima oară am fost în cantonament cu echipa şi aveam un turneu in Franţa, iar eu am fost singurul din 20 de jucători caruia i s-a spus că nu a primit viza. Când eram la Szeged şi începusem să joc, au venit de la lotul României cu convocarea în 2001, trebuia să mă prezint la Arad parcă, la o acţiune a lotului însă a venit şi rândul meu să refuz. Am avut motivele mele bine întemeiate.

Rep: Erai decis în acel moment să joci pentru Ungaria?

F.I: Nu, eu am jucat pentru Ungaria primul meci în anul 2003. Oricum eu sunt născut în România dar originile mele sunt maghiare şi nu mi-a fost greu să fac acest pas, plus că cei de acolo chiar m-au dorit.

Rep: Cum a fost perioada petrecută la Szeged, ai fost 7 ani acolo...

F.I : Da, la Pick Szeged m-am format ca jucător, am petrecut nişte sezoane foarte frumoase, am jucat cu echipa de acolo 4 sezoane în Liga Campionilor la rând. Partea mai puţin frumoasă a intervenit când m-am transferat la Veszprem, adversarul numărul 1 al celor din Szeged. Cu conducerea, cu jucătorii şi antrenorii am ajuns în cele din urmă la un consens, însă cu suporterii mi-a fost foarte greu. Chiar am avut de tras cu ei, nu m-au putut ierta pentru faptul că m-am transferat la marea lor rivală.

Rep: Iar perioada Veszprem ?

F.I: A fost şi ea una prolifică, s-a construit o echipă puternică, am bifat şi acolo două sezoane în Liga Campionilor pline de satisfacţii. Ultimul sezon a fost marcat de dispariţia lui Marian...

Rep: Şi de la campioana Ungariei ai făcut pasul spre Bundesliga, cotat drept cel mai tare campionat din lume nu?

F.I: Da, este pe bună dreptate considerat cel mai tare campionat din lume, acolo ultima clasată poate învinge într-o zi bună formaţia de pe primul loc. Se joacă într-un ritm nebun, cu două meciuri pe săptămână, acolo te antrenezi mai puţin dar joci mai mult, sunt partide foarte tari. Ceea ce se spune despre Bundesliga este foarte adevărat, e cel mai tare şi grandios campionat, nu ai cum să nu rămâi impresionat. Fiecare partidă însă trebuie să o joci la capacitate maximă, să dai totul, să fii pentru echipă sută la sută. Ceea ce m-a şocat un pic este faptul cum este privită înfrângerea, dacă dai totul pe teren şi pierzi poţi ieşi de pe teren zâmbind. Nu te apostrofează nimeni. Pe când în România sau Ungaria te ceartă antrenorul două săptămâni. E diferenţa de mentalitate.

Rep: Sunt probleme cu banii în Bundesliga?

F.I: Poate probleme sunt, însă sunt profesionişti şi ceea ce stă scris în contract este respectat la virgulă. Deci fiecare sumă care ţi-o datorează clubul o vei încasa. E reconfortant să ştii că într-o anumită zi a lunii îţi intră salariul şi nu ai sum să nu îţi fie respectat contractul.

Rep: De ce ai ales să părăseşti cel mai puternic campionat din lume şi să revii la Veszprem?

F.I: Veszprem mi-a făcut o ofertă de nerefuzat, pe trei ani de zile, plus că vreau să joc din nou în Liga Campionilor. Titlul şi Cupa sunt primele obiective ale echipei, dar sperăm ca într-o zi să ajungem în Final Four. Dar mai este mult până acolo. Cei de la Lemgo mi-au făcut o ofertă de rămânere care nu m-a atras şi de aceea am dorit să revin în Ungaria.

Rep: Hai să mutăm subictul discuţiei nostre la România şi campionatul românesc. Ce mai ştii despre handbalul românesc?

F.I: Ştiu că în România campionatul este unul destul de echilibrat, nu este precum in Ungaria unde doar Veszprem şi Pick Szeged se bat, aici sunt mult mai multe echipe de acelaşi nivel. Mă bucur să aud că Odorhei a cucerit medaliile de bronz, cred că este un pas important pentru ei şi o recunoaştere a eforturilor depuse. Am avut contact cu câţiva jucători români, Vali Ghionea, Adi Petrea, Iulian Stamate, pe ei îi ştiu de când jucau în campionatul Ungariei. Am jucat cu Pick Szeged şi Veszprem împotriva HCM-ului dar şi a Stelei, cu Constanţa în Ligă iar cu Steaua în Cupa Cupelor. De asemenea, mă ştiu destul de bine cu Rareş Jurcă, a jucat şi el în Germania plus că a fost prietenul cel mai bun al regretatului Marian Cozma (oftează). Şi am mai vorbit un pic şi cu Alin Şania care joacă la Melsungen. Ce să zic, campionatul României produce jucători valoroşi.

Rep: Dar naţionala României ?

F.I: România a fost prezentă la ultimele două campionate Mondiale ceea ce este cu siguranţă un pas înainte. La cel din Suedia sunt convins că locul ocupat nu a fost conform aşteptărilor dar trebuie să înveţe din greşeli. Această naţională trebuie să răbufnească în bine la un moment dat, a fost una dintre cele mai valoroase echipe de tineret din Europa la vremea ei şi cred că în următorii 5 ani cât mai pot juca majoritatea componenţilor lotului românesc la un nivel înalt se poate face performanţă.

Rep: De ce anume are nevoie handbalul masculin românesc pentrua reveni în elită?

F.I: Cred că singurul răspuns pe care pot să îl dau este ca echipele de seniori să îşi îndrepte atenţia către juniori. Trebuie să ai o bază sănătoasă, să ai mulţi practicanţi, să ai de unde alege. Şi ei să fie buni, cu reale calităţi şi deprinderi tehnico-tactice corect învăţate.

Rep: Ce îţi propui pentru viitor ?

F.I: În primul rând vreau să îmi ajut cât mai mult formaţia unde evoluez, să fiu un adevărat om de echipă. În plus de asta deşi suntem în ,,grupa morţii" cum se spune în Liga Campionilor eu cred că putem să ieşim din ea, fie şi de pe locul 4. Veszprem acasă poate învinge pe oricine.

Rep: Ce ai vrea să mai ajustezi la jocul tău. Poţi evolua şi ca centru dar de meserie esti inter stânga, corect?

F.I: Am jucat şi centru dar mă simt mult mai bine şi util echipei de pe poziţia de inter stânga. Trebuie să îmbunătăţesc jocul defensiv.

Ferenc Ilyés era unul dintre cei mai buni prieteni ai lui Marian Cozma la formaţia maghiară, şi regretatul jucător român şi-a dat duhul în braţele sale în momentul tragediei.