FOCUS: Mutu, la al doilea caz de dopaj din carieră

Atacantul Adrian Mutu este implicat într-un nou scandal de dopaj, la mai bine de cinci ani după ce a fost depistat pozitiv cu cocaină la un control antidoping efectuat la un antrenament al echipei la care evolua atunci, Chelsea Londra.

Urmărește
710 afișări
Imaginea articolului FOCUS: Mutu, la al doilea caz de dopaj din carieră

FOCUS: Mutu, la al doilea caz de dopaj din carieră (Imagine:Mediafax Foto/AFP)

Scandalul "Mutu-Cocaina" a izbucnit pe 17 octombrie 2004, când "Mail on Sunday", suplimentul de duminică al cotidianului britanic "Daily Mail", a anunţat că Mutu a fost depistat pozitiv la un test antidoping efectuat în urmă cu cîteva săptămîni la baza de antrenament a echipei Chelsea de la Harlington. Însă, el a fost precedat de numeroase alte scandaluri în care a fost implicat fotbalistul român, scandaluri ce au culminat cu cearta dintre el şi antrenorul său Jose Mourinho.

Cotidianul britanic "The Sun" a detonat bomba: "Mutu este dopat, dar nu cu o substanţă care i-ar mări performanţele sportive, ci cu un stupefiant, cocaină".

Pe 18 octombrie 2004, impresarii Victor Becali şi Gică Popescu au plecat la Londra pentru a vedea care este situaţia fotbalistului şi care ar fi posibilităţile de salvare a carierei lui. Deşi pe Aeroportul Henri Coandă cei doi şi-au păstrat tonul ponderat al afirmaţiilor - de genul "astăzi ne vom întîlni cu cei din conducerea clubului Chelsea şi cu antrenorul şi vom vedea ce se întîmplă", "să sperăm că este doar un zvon şi o informaţie falsă" etc. - în cursul serii, Ioan Becali a declanşat, în două emisiuni televizate, un atac surprinzător la adresa lui Mutu, dezvăluind că atât el, cât şi jucătorul şi clubul Chelsea ştiau de rezultatul pozitiv al controlului antidoping cu cinci zile înainte de a apărea articolul din "Mail on Sunday".

În acelaşi timp, reprezentanţii lui Mutu, prezenţi la Londra, au anunţat că jucătorul nu va cere efectuarea contraexpertizei. "Există posibilitatea ca Adrian să nu solicite proba B. Dacă face testul B această situaţie se prelungeşte. El vrea să-şi ispăşească pedeapsa cât mai repede şi sperăm ca aceasta să fie cea mai scurtă. Există un regulament care prevede că substanţa cu care un jucător a fost depistat pozitiv este confidenţială. Mutu aşteaptă o decizie a Comisiei de Disciplină a FA şi vrea să înceapă cât mai repede perioada de suspendare", a spus Popescu, pe 18 octombrie 2004.

Ziarele britanice au declanşat o adevărată "cruciadă" împotriva jucătorului român. "Mutu s-a împiedicat" ("Daily Mirror"), "Dezordonatul Mutu pierde favorurile Fortunei" ("The Times"), "Citeşte poezie şi tocmai a terminat romanul lui Dostoievski, «Idiotul». Titlul romanului indică cealaltă parte a personalităţii sale. Nu este doar un fotbalist, are în comportament şi ceva din atitudinea unui playboy" ("The Independent"), sunt doar câteva dintre titlurile şi pasajele din presa britanică, apărute după declanşarea scandalului.

Mutu a început pe data de 21 octombrie 2004, un program de reabilitare pentru a beneficia de indulgenţa Federaţiei Engleze de Fotbal. Tot atunci, românul a fost audiat de Comisia de Disciplină a Federaţiei Engleze.

Adrian Mutu a făcut primele declaraţii pe 21 octombrie, spunând că nu a consumat cocaină, ci a luat ceva pentru a se simţi bine. Pe 22 octombrie, presa britanică găzduieşte o declaraţie mai amplă a lui Mutu. "Nu sînt dependent de droguri, neg categoric acest lucru. Unicul motiv pentru care am luat ce am luat a fost pentru a-mi îmbunătăţi performanţele sexuale. Poate fi amuzant, dar este adevărat. Nu am luat cocaină. Am luat ceva care să mă facă să mă simt bine, vă voi spune mai târziu despre ce este vorba", a spus Mutu pentru "The Sun".

Ziariştii britanici au precizat că este posibil ca Mutu să scape de suspendare sau să primească minimum de şase luni, cît este prevăzut în regulamentul FA, deoarece a consumat un drog de recreere şi nu unul pentru îmbunătăţirea performanţelor sportive, părere lansată de preşedintele executiv al Asociaţiei Fotbaliştilor Profesionişti din Anglia şi al FIFPro, Gordon Taylor. "Autorităţile trebuie să înţeleagă că Mutu este vinovat de consum al unui «drog social», că este o problemă socială. Sînt în favoarea sancţionării jucătorilor atunci cînd aceştia folosesc substanţe pentru îmbunătăţirea performanţelor sportive, dar situaţia ar trebui să fie diferită în cazul drogurilor pentru recreere. În plus, reabilitarea este mai importantă decît sancţionarea", a spus Taylor.

Însă pe 24 octombrie 2004, FIFA a atras atenţia federaţiei engleze: "Codul nostru disciplinar este foarte clar. În astfel de situaţii se impune o suspendare minimă şi o amendă. Vom interveni dacă în acest caz nu vor fi date nici măcar sancţiunile minime", a afirmat Marcus Ziegler, purtător de cuvînt al FIFA.

În mod surprinzător, pe 29 octombrie 2004, Chelsea anunţă rezilierea contractului lui Mutu, înainte de verdictul FA, decizie criticată de presa engleză, dar şi de preşedintele PFA, Gordon Taylor. "Vrem să fie clar că Chelsea are toleranţă zero faţă de droguri. Aceasta se referă atît la drogurile pentru îmbunătăţirea performanţelor, cît şi la cele aşa numite «recreaţionale». Acestea nu-şi au loc în clubul nostru sau în sport. În luarea deciziei în acest caz, Chelsea a considerat că responsabilitatea socială a clubului faţă de fani, jucători, angajaţi şi alţi oameni implicaţi în fotbal în ceea ce priveşte drogurile este mai importantă decît orice alte considerente financiare. Orice jucător care foloseşte droguri încalcă înţelegerea cu clubul, la fel ca şi regulile Federaţiei Engleze de Fotbal. Clubul sprijină în totalitate FA în acţiunea sa privind toate cazurile de dopaj. Decizia clubului Chelsea de reziliere a contractului lui Mutu este independentă şi nu afectează procedurile FA", este comunicatul prin care gruparea engleză a anunţat rezilierea contractului românului.

În comunicatul citat, există o notă, care defineşte termenul de "comportament neadecvat" în contractele din Premier League: "folosirea, posesia sau traficul unei substanţe interzise".

Tot pe 29 octombrie 2004, antrenorul echipei Chelsea, Jose Mourinho, a discutat pentru prima oară despre cazul Mutu, afirmând că avea informaţii încă din luna iulie că atacantul ar consuma cocaină, dar că jucătorul român şi agenţii săi au negat o astfel de posibilitate. De asemenea, directorul executiv de la Chelsea, Peter Kenyon, susţine că Mutu a fost testat deliberat, deoarece conducerea grupării bănuia că fotbalistul român consuma droguri.

Pe 1 noiembrie 2004, Mutu s-a adresat presei engleze oficial, prin intermediul avocaţilor săi, dezminţind că ar dori să-şi încheie cariera şi afirmînd că va lupta să revină pe teren la cel mai înalt nivel.

Impresarii Victor Becali şi Gheorghe Popescu au plecat, pe 3 noiembrie 2004, la Londra pentru a-l însoţi pe Mutu la Comisia de Disciplină a FA.

Pe 4 noiembrie 2004, Comisia de Disciplină a anunţat, printr-un comunicat, decizia în cazul fotbalistului român: "În urma întrunirii Comisiei de Disciplină la Soho Square, Adrian Mutu a fost suspendat şapte luni, cu condiţia ca jucătorul să-şi continue programul de educare şi reabilitare. De asemenea, el a fost amendat cu suma de 20.000 de lire sterline şi va fi obiectul unor teste în perioada de suspendare. Această decizie a fost luată ca urmare a depistării pozitive a fotbalistului cu o substanţă interzisă. Totuşi, comisia a luat în considerare argumentele jucătorului. Suspendarea sa include perioada în care a fost suspendat provizoriu, începînd cu 25 octombrie şi va fi valabilă pînă pe 18 mai 2005. Se va face o cerere către FIFA, pentru ca jucătorul să fie suspendat din competiţiile internaţionale, conform regulamentului acestui for".

Pe 9 noiembrie 2004, atacantul Adrian Mutu a susţinut o conferinţă de presă la sediul CS Dinamo, în care a susţinut că nu este dependent de droguri, ci de fotbal.

Atunci a anunţat că nu va mai colabora cu fraţii Becali şi ca va fi impresariat de firma Gea World, condusă de Alessandro Moggi.

Mutu s-a pregătit, pe 19 noiembrie 2004, pentru prima dată, cu jucătorii echipei Dinamo, la baza sportivă de la Săftica, după ce a primit acceptul FIFA de a se antrena cu orice echipă în timpul celor şapte luni de suspendare. El va face acest lucru pe parcursul mai multor zile.

Apoi, atacantul român a semnat, pe 12 ianuarie 2005, un contract pe o perioadă de cinci sezoane cu gruparea Juventus Torino, el urmând să primească un salariu anual de un milion de euro, perfectându-şi astfel revenirea în Italia, unde a mai evoluat la Hellas Verona, AC Parma şi Internazionale Milano. Pentru a-l putea înregistra oficial, Juve a folosit o stratagemă legitimîndu-l mai întîi la Livorno. Mutu a fost achiziţionat de formaţia Livorno, care mai avea un loc liber pentru un jucător extracomunitar. Apoi Livorno l-a cedat imediat pe atacantul român la Juventus, care nu putea aduce un fotbalist extracomunitar decât dacă acesta venea de la o echipă italiană.

În luna februarie 2005, Mutu a petrecut două săptămîni la clinica de reabilitare "Sporting Chance" din Anglia, în cadrul programului impus de Federaţia Engleză de Fotbal, după ce a fost depistat pozitiv.

La sfîrşitul lunii martie, clubul Chelsea a înaintat un memoriu Comisiei de Apel a Federaţiei engleze, prin care doreşte să obţină despăgubiri în valoare de opt milioane de lire sterline de la atacantul Adrian Mutu. Gruparea londoneză şi-a motivat demersul prin faptul că a fost obligată să-i rezilieze românului contractul, în octombrie 2004, prin încălcarea clauzelor stipulate în înţelegere

Comisia de Apel a Federaţiei Engleze de Fotbal i-a audiat pe antrenorul echipei Chelsea, Jose Mourinho, pe directorul executiv Peter Kenyon şi pe un reprezentant al clubului Juventus Torino. Apoi a fost audiat şi atacantul român. La audierea sa au fost prezenţi un fost oficial al Asociaţiei Fotbaliştilor Profesionişti (PFA), Brendon Batson, şi Peter Kay, şeful clinicii de reabilitare Sporting Chance. Presa engleză a anunţat că după decizia Comisiei de Apel, cazul va fi înaintat la FIFA, însă nu exclude nici varianta ca gruparea Chelsea să deschidă şi un proces civil.

După ispăşirea suspendării, Mutu a revenit pe teren în 29 mai 2005, în partida Juventus Torino - Cagliari, scor 4-2, din Serie A. Românul a rămas la echipa din Torino până în vara anului 2006, când Juventus, retrogradată în urma scandalului de corupţie din fotbalul italian, a fost nevoită să-l pună pe lista de transferuri.

În 8 iulie 2006, Mutu a fost transferat la Fiorentina, cu care a semnat un contract pe cinci ani. La Florenţa, atacantul român a avut evoluţii foarte apreciate şi toate necazurile sale păreau a fi trecut.

Însă Chelsea nu a renunţat la gândul de a obţine compensaţii materiale după pierderea gratis a lui Mutu, susţinând că, prin comportamentul său, românul a provocat grupării o pierdere de 13 milioane de lire sterline.

Chelsea s-a adresat mai întâi Federaţiei Engleze de Fotbal, apoi FIFA, însă forul fotbalistic internaţional şi-a declinat competenţa, în octombrie 2006, privind stabilirea unor despăgubiri pe care jucătorul ar fi trebuit să le plătească grupării Chelsea pentru faptul că înţelegerea dintre cele două părţi a fost ruptă. Cazul a ajuns la TAS, care a dat câştig de cauză tot oficialilor de la Chelsea. Tribunalul a cerut FIFA să stabilească suma pe care clubul Chelsea o va primi drept compensaţie de la atacantul Adrian Mutu, pentru că acesta a încălcat clauzele contractuale, ceea ce a dus la concedierea fotbalistului român.

Camera pentru Rezolvarea Disputelor (DRC) din cadrul FIFA a decis, la 7 mai 2008, că Mutu trebuie să plătească fostului său club despăgubiri în valoare de 17.173.990 de euro, pentru încălcarea contractului, iar internaţionalul român a cerut TAS să anuleze hotărârea FIFA şi să stabilească faptul că nu trebuie plătită nicio compensaţie.

În 31 iulie 2009, Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) a anunţat că a respins memoriul formulat de Adrian Mutu la decizia Camerei pentru Rezolvarea Disputelor (DRC) din cadrul FIFA.

După ce a văzut că nu poate răzbi în lupta cu Chelsea, Adrian Mutu s-a împăcat cu fraţii Becali şi a semnat, la începutul lunii septembrie 2009, un contract cu agenţia de impresariat sportiv a lui Victor Becali, cu care a mai colaborat până în 2004, când a fost concediat de Chelsea.

Adrian Mutu a înaintat, în 14 septembrie 2009, la Tribunalul Federal Elveţian, recursul la decizia TAS, prin care este obligat să achite 17 milioane de euro daune clubului Chelsea, cu sprijinul fraţilor Victor şi Ioan Becali.

În 21 octombrie 2009, Tribunalul Federal al Elveţiei a confirmat oficial suspendarea temporară a hotărârii TAS, prin care atacantul Adrian Mutu era obligat la plata unei daune în valoare de 17 milioane de euro către clubul Chelsea Londra.

"Din ce am înţeles de la avocaţii noştri, este o decizie de suspendare temporară a deciziei TAS, luată de Tribunalul Federal al Elveţiei. Noi acum ne judecăm cu Chelsea la Tribunalul Federal şi nu la TAS. La TAS nu se mai poate ataca în niciun fel acest caz", a explicat Victor Becali acţiunea intentată de Mutu.

Joi, 28 ianuarie 2010, a izbucnit un nou scandal de dopaj în care Mutu este implicat. El a fost depistat pozitiv în urma unui test antidoping efectuat la 10 ianuarie 2010, după meciul cu Bari, din campionatul Italiei, a anunţat, joi, Comitetul Olimpic Italian (CONI).

"CONI comunică faptul că, în urma testelor efectuate de Laboratorul din Roma, s-a descoperit un rezultat pozitiv. În urma analizării primului eşantion s-a descoperit prezenţa de metaboliţi ai sibutraminei în cazul lui Adrian Mutu, în urma unui control antidoping dispus de Comisia de control antidoping pe data de 10 ianuarie 2010, la Florenţa, cu ocazia meciului de campionat Fiorentina - Bari", se arată în comunicatul CONI.

Adrian Mutu, născut la 8 ianuarie 1979, şi-a început cariera la FC Argeş, el debutând în prima divizie într-un meci cu Oţelul Galaţi, disputat la data de 15 martie 1997. La mijlocul sezonului 1998-1999, Mutu a fost transferat de FC Argeş la Dinamo, pentru care a evoluat în 33 de partide, reuşind să marcheze şi 22 de goluri. În pauza competiţională a sezonului 1999-2000, Internazionale Milano l-a achiziţionat în schimbul sumei de 1,2 milioane de euro. La Inter Milano Mutu a evoluat în doar 10 partide în campionat, nereuşind să marcheze niciun un gol, însă în Cupa Italiei a marcat de două ori în patru meciuri.

Inter Milano l-a cedat la Hellas Verona în schimbul a patru milioane de euro, el reuşind să înscrie 16 goluri în 67 de partide pentru această echipă. La finalul sezonului 2001-2002, AC Parma l-a achiziţionat pentru 10 milioane de euro. Mutu a reuşit la Parma cel mai bun sezon al său, înscriind 18 goluri în 31 de partide. După numai un sezon, Chelsea Londra avea să plătească cea mai mare sumă pentru un fotbalist român, 22,4 milioane de euro. Mutu a evoluat în 27 de partide şi a marcat 6 goluri în Premier League.

După ce a fost depistat pozitiv şi a fost suspendat pentru şapte luni, Mutu a fost achiziţionat de Juventus Torino din postura de jucător liber de contract. La Torino, Mutu a câştigat un titlu de campion al Italiei, dar din cauza scandalului "Calciopoli", acesta i-a fost retras grupării piemonteze. Pentru Juventus, Mutu a marcat şapte goluri în 33 de partide.

La începutul sezonului 2007-2008, AC Fiorentina l-a cumpărat pe Mutu pentru 8 milioane de euro. La gruparea viola, Mutu are posibilitatea să lucreze din nou cu Cesare Prandelli şi reuşeşte să revină la forma care l-a consacrat. În cele trei sezoane şi jumătate petrecute până în prezent la Fiorentina, Mutu a înscris 50 de goluri în toate competiţiile.

Mutu are 67 de meciuri în echipa naţională a României şi 29 de goluri marcate, ocupând locul trei în clasamentul golgheterilor primei reprezentative, după Gheorghe Hagi şi Iuliu Bodola.

(Material de Adrian Petculescu, adi.petculescu@mediafax.ro)

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici