FR Handbal îşi alege noua conducere - Gaţu, Dedu şi Drăgănescu candidaţi la preşedinţie

Adunarea Generală a FRH, programată iniţial pentru 27 ianuarie, a fost amânată cu două săptămâni din cauza condiţiilor meteo nefavorabile. În 10 februarie, reprezentanţii celor 200 de structuri sportive din România cu drept de vot sunt aşteptaţi pentru a-şi exprima opţiunile în privinţa noii conduceri.

Astfel, conform anunţului FR Handbal, la funcţia de preşedinte au fost nominalizaţi de către cluburi actualul conducător, Cristian Gaţu, directorul tehnic din cadrul FRH, Remus Drăgănescu, şi fostul internaţional Alexandru Dedu.

Pentru funcţia de vicepreşedinte al FRH (feminin) candidează Liviu Bala (director executiv HCM Baia Mare), Narcisa Lecuşanu (fostă internaţională şi director tehnic FRH) şi Marian Muntean (preşedinte CSM Cetate Deva).

La funcţia similară, dar în segmentul masculin, au fost propuşi Nurhan Ali (director executiv HCM Constanţa), Daniel Georgescu (preşedintele secţiei de handbal de la Dinamo Bucureşti), Andrei Maioreanu (preşedinte Energia Pandurii Târgu Jiu), Pavel Mercea (preşedinte AJH Bihor) şi actualul vicepreşedinte al FRH, Valentin Samungi.

Pentru preşedinţia Comisiei de Cenzori este un singur candidat, actualul deţinător al funcţiei, Gheorghe Dragomir Ujică, iar pentru conducerea Comisiei de Apel, Mihai Popa Cherecheanu, membru actual al comisiei şi al celei de Disciplină.

De asemenea, pentru cele 14 locuri din Consiliul de Administraţie, cărora li se vor adăuga cei doi vicepreşedinţi şi preşedintele FRH, plus conducătorul LPH, candidează 37 de persoane. Printre acestea se numără antrenorul naţionalei feminine şi al formaţiei HC Zalău, Gheorghe Tadici, Daniel Kotecz (director sportiv HCM Baia Mare), Jan Mateescu (preşedintele Comisiei de Competiţii), Flavius Sâsâeasc (preşedinte Potaissa Turda), Mariana Târcă (coordonator centru Corona Braşov), dar şi preşedinţi de asociaţii judeţene, manageri de cluburi sau observatori FRH.

În total, 50 de persoane sunt nominalizate de cluburi pentru 19 funcţii disponibile în noua organigramă a forului naţional.

Cristian Gaţu este cel mai longeviv preşedinte de federaţie "extra-fotbal", fiind depăşit în sportul românesc doar de Mircea Sandu (FR Fotbal). Conduce forul din 1996 şi, chiar dacă în 2013 spunea că va renunţa, a decis să intre în cursa pentru un nou mandat.

Conform platformei-program prezentată în ultimele săptămâni viitorilor alegători strategia sa include, printre altele, schimbarea mentalităţii despre performanţă, trecerea la profesionism, reorganizarea activităţii şi a colectivelor tehnice la nivelul loturilor naţionale (acestea ar urma să includă doi antrenori la fiecare lot, un antrenor pentru portari, un preparator fizic, un psiholog, doi medici, un asistent medical, doi kinetoterapeuţi sau doi maseuri, un operator video şi un organizator de competiţii), prezentarea obligatorie a programelor echipelor naţionale cluburilor, reabilitarea noţiunilor şi activităţilor de refacere - recuperare.

De asemenea, în strategia pe termen scurt şi mediu, 2013-2018, actualul preşedinte al FRH a inclus drept obiective dezvoltarea handbalului românesc şi calificarea la turneele finale ale competitiilor majore, masculine şi feminine, la toate nivelurile (seniori, tineret si juniori) cu obiective de performanţă.

Celelalte puncte detaliate ale strategiei pe termen scurt şi mediu includ, printre altele, înfiinţarea şi consolidarea Ligii Profesioniste de Handbal, introducerea probelor fizico-tehnice la nivelurile competiţionale de juniori şi seniori, înfiintarea Centrelor Regionale (Euroregionale) de selecţie, iniţiere şi pregătire pentru copii şi juniori, înfiinţarea Diviziei B, înfiinţarea Corpului de control al FRH sau implementarea beach-handbalului în România.

Cristian Gaţu are 68 de ani, este dublu campion mondial ca jucător, în 1970 şi 1974, medaliat cu bronz la JO de la Munchen şi cu argint la JO de la Montreal.

În intervalul în care a condus FR Handbal, naţionala feminină a obţinut două medalii, argint la CM din 2005 şi bronz la CE din 2010, în timp ce naţionala masculină a ratat calificările la turneul final al CE, la care a participat ultima dată în 1996, reuşind în schimb participări la turneele finale ale CM.

Alexandru Dedu, fostul component al naţionalei României, dar şi al titratei FC Barcelona, cu care a câştigat de trei ori Cupa Campionilor Europeni şi două Supercupe ale Europei, are 42 de ani. Ca jucător, a avut o carieră de excepţie, cu 232 de selecţii la reprezentativa de seniori, pentru care a marcat 399 de goluri, la CE, CM sau JO. La nivel de cluburi, a jucat în Franţa, Spania, Germania sau Portugalia, având în palmares nouă titluri de campion, din care trei în România, cu Poli Timişoara şi Steaua Bucureşti.

Dedu spune că principalul motiv pentru care a decis să candideze la preşedinţia FRH este "dragostea pentru handbal, dorinţa de performanţă, dorinţa de mai bine".

Conform platformei sale, viitoarea organigramă a FRH ar include la nivelul conducerii Consiliul de Administraţie, Comitetul Director, preşedintele, directorul sportiv, directorul de business, secretarul general şi alte cinci comisii independente.

În strategia prezentată viitorilor alegători, Alexandru Dedu menţionează, printre altele, aşezarea spectatorilor în centrul atenţiei, dialogul transparent FRH-cluburi, participarea FRH la orice proiecte ale EHF şi IHF, obligativitatea pentru antrenorii echipelor naţionale de a pregăti doar reprezentativele, crearea Campionatului Şcolar pentru clasele V-VIII, implementarea unui program naţional de marketing pentru atragerea spectatorilor şi sponsorilor, accesarea de fonduri europene, formarea unui sistem informatic cu acces la baze de date ale meciurilor, jucătorilor, cluburilor etc.

Pe termen mediu, Dedu pune accent pe formarea de centre zonale pentru juniori, modernizarea sediului FRH şi a Sălii Lucian Grigorescu, construirea unei săli destinate doar handbalului pentru meciuri la nivel înalt, depunerea candidaturii României pentru organizarea unui turneu final de Campionat European, iar pe termen lung propune definirea handbalului ca sport naţional, obţinerea de medalii la CE, CM şi JO, dar şi un sediu propriu al FRH.

Remus Drăgănescu, 64 de ani, a îndeplinit mai multe funcţii de-a lungul carierei în structurile FRH sau la nivelul echipelor naţionale. Astfel, începând cu 1990 a fost antrenor federal la nivelul echipelor naţionale de junioare şi tineret, interval în care reprezentativele au obţinut mai multe medalii europene şi mondiale, iar la nivel de club a câştigat titlul naţional şi Cupa României, cu Rulmentul Braşov, în 1981, echipă cu care a jucat şi semifinala Cupei Campionilor Europeni un an mai târziu.

Remus Drăgănescu a fost şi antrenor al naţionalei de senioare (1980-1983, respectiv 1996-1997) şi al celei de tineret (1985-1986). De asemenea, de-a lungul carierei, el a fost membru al Biroului federal al FRH şi al Colegiului Central al Antrenorilor.

În programul prezentat de Remus Drăgănescu, acesta susţine că a decis să candideze "datorită experienţei acumulate şi activităţii intenese derulate în sprijinul handbalului românesc, dar şi trecutul din structurile federaţiei".

El spune că nu candidează în interes personal şi consideră că "este un lucru benefic pentru handbal faptul că la aceste alegeri există concurenţă".

Câteva puncte din strategia sa, conform programului prezentat, sunt colaborarea deplină cu ministerele, instituţiile naţionale şi locale, dar şi cu cluburile, pentru dezvoltarea handbalului, atragerea de noi sponsori, crearea unui departament puternic de marketing şi comunicare, acordarea de premii pentru profesorii şi antrenorii care promovează jucători la loturile naţionale, organizarea "Caravanei handbalului" pe regiuni geografice, atragerea universităţilor pentru crearea unei linii metodice complexe, înfiinţări de comisii tehnice şi analize ale campionatelor de copii şi juniori, precum şi dezvoltarea Centrelor de Excelenţă actuale şi înfiinţarea unora noi.

La nivel internaţional, Drăgănescu propune candidatura României pentru organizarea turneelor finale ale CE şi CM, promovarea arbitrilor şi observatorilor români în comisiile EHF şi IHF, obiective clare de performanţă pentru echipele naţionale, iar ca obiective speciale, construirea unui sediu propriu al FRH, modernizarea Sălii Lucian Grigorescu şi lobby pentru construirea unei săli destinate exclusiv handbalului.

La Adunarea Generală din 10 februarie sunt aşteptaţi delegaţii a 200 de structuri sportive cu drept de vot. Pentru a fi validată adunarea este nevoie de prezenţa a două treimi, adică 134 de structuri sportive. Sub acest număr, statutul FRH prevede suspendarea şi reprogramarea AG.

Adunarea Generală a FR Handbal are loc luni, începând cu ora 11.00.