FRF doreşte implementarea „principiului solidarităţii” în fotbalul românesc

În şedinţa Comitetului Executiv al FRF din 21 aprilie 2017 a fost votată în unanimitate ordinea de zi a Adunării Generale FRF din 27 mai 2017, pe care se află şi propunerea administraţiei FRF ca membrii Comitetului Executiv să fie mandataţi pentru negocierea cu LPF a modalităţii de implementare şi aplicare a principiului solidarităţii financiare la toate nivelurile, precum şi al solidarităţii dintre fotbalul profesionist şi amator

Într-o conferinţă de presă ulterioară şedinţei de Comitet Executiv, preşedintele Răzvan Burleanu a explicat demersul: “Principiul solidarităţii lipseşte cu desăvârşire din fotbalul românesc şi considerăm că este introducerea lui reprezintă o necesitate, confirmată atât de realităţile fotbalistice pe care le trăim, cât şi de practica europeană, la nivel de federaţii continentale, UEFA, Parlamentul European şi Comisia Europeană. Ne gândim la un procent de 5% din drepturile TV pentru Liga 1 care să revină cluburilor din Liga 2 şi Liga 3. Printr-o adresă a LPF am fost informaţi că subiectul va fi discutat în Adunarea Generală a cluburilor de Liga 1 din 27 aprilie”.

Iată câteva din argumentele implementării principiului solidarităţii financiare în fotbalul românesc, conform site-ului FRF:

1. Parlamentul European, în luna februarie a acestui an, a adoptat în sesiune plenară raportul Takkula, adică raportul privind o abordare integrată a Politicilor Sportului – bună guvernanţă, accesibilitate, integritate. Unul din cei 6 piloni ai raportului este sprijinirea modelului sportiv european prin reiterarea importanţei mecanismelor de solidaritate. Practic, Parlamentul European a consacrat, la rândul lui, principiul solidarităţii în sport şi fotbal, după UEFA şi federaţiile europene.

2. La nivel UEFA, acest principiu al solidarităţii financiare se aplică pe multiple paliere. Spre exemplu, o parte din veniturile Ligii Campionilor susţin Europa League. Mai mult, acest principiu constituie pentru UEFA o procedură de lucru, pentru că din majoritatea zonelor care produc venituri, o parte se îndreaptă spre alte zone de activitate. Chiar LPF, spre exemplu, primeşte aproximativ 1 milion de euro anual, în urma unor plăţi de solidaritate.

3. Principiul solidarităţii este aplicat în privinţa drepturilor tv pentru cluburile de primă ligă în foarte multe ţări europene. Spre exemplu:

- În Germania, echipele din eşalonul secund primesc 20% din suma încasată la nivelul Bundesliga
- În Suedia, procentul este de 16%
- În Spania, aproape 10% din sume se duc spre elaşonul secund, iar 0,5% spre fotbalul feminin
- În Italia, 10% se duc spre eşaloanele inferioare, cu obligativitatea utilizării acestor sume de către aceste cluburi pentru proiecte grassroots şi dedicate copiilor şi juniorilor
- În Franţa, este vorba de un procent de 2,5%, dar cu menţiunea că suma nu poate fi mai mică de 14,26 milioane euro

4. Principiul solidarităţii trebuie înţeles şi din persepectiva cluburilor de prim eşalon care retrogradează în eşalonul secund şi care ar primi, prin implementarea acestui principiu, un sprijin pentru echilibrarea şocului financiar. Este aşa-zisul “sistem de paraşută”.

- În Spania, pe lângă cei aproape 10% pentru cluburile de eşalon secund, un procent de 3,5% este alocat pentru cluburile care au retrogradat
- În Italia, pe lângă cei 10% pentru cluburile de eşalon secund, o sumă fixă de 60 milioane euro se împarte doar cluburilor care au retrogradat din Serie A
- În Anglia există un procent diferit pe trei ani de la retrogradare, 55-45-20%, iar din aceste procente un alt procent care se împarte din drepturile tv pentru Premier League pentru fiecare club din eşaloanele 2, 3 şi 4
- Alte ţări care sprijină cluburile retrogradate din primul eşalon sunt Austria, Danemarca, Olanda sau Scoţia
În fotbalul românesc, din sezonul 1994/95 până azi, un procent de aproape 80% din echipele care au retrogradat de pe prima scenă nu au reuşit să reziste şocului financiar şi, coroborat cu mai mulţi factori, fie s-au afundat în eşaloanele inferioare, fie au dispărut total. Cluburi din oraşe precum Alba-Iulia, Oradea, Constanţa, Reşiţa, Sibiu, Buzău, Drobeta Tr. Severin sau Satu Mare.

5. Un al cincilea argument ţine de o altă realitate de fapt, FRF neavând acces la fonduri publice, dar acoperind aproape 99% din totalul jucătorilor de fotbal din România, având posiblitatea de a produce venituri doar din organizarea a 6-8 partide pe an ale echipei naţionale, finala Cupei României şi Supercupa României.

“În concluzie, ne dorim ca toţi cei care doresc într-adevăr dezvoltarea fotbalului românesc să conştientizeze că nu se poate performa pe termen lung, la vârf, câtă vreme nu întoarcem resurse de stabilitate şi dezvoltare la baza piramidei. Dacă Parlamentul European, UEFA şi ţările europene cu fotbal de mare performanţă au înţeles acest lucru, am convingerea că trebuie să reuşim şi noi”, a concluzionat Răzvan Burleanu, preşedintele FRF.

Citeşte şi: Ugo Ehiogu, căpitanul lui Middlesbrough din dubla cu Steaua a murit după un atac de cord

Citeşte şi: 7 oameni au murit electrocutaţi în timpul meciului Manchester United - Anderlecht din Europa League