Herve Renard, magia neagră a vrăjitorului alb

Antrenorul de 43 de ani a devenit al patrulea francez care şi-a înscris numele în palmaresul continental, după mentorul său Claude Le Roy (Camerun, 1988), al cărui secund a fost, Pierre Lechantre (Camerun, 2000) şi Roger Lemerre (Tunisia, 2004).

Principalul aport al "vrăjitorului alb" a fost de natură psihologică. El s-a declarat efectiv exasperat de această înclinaţie zambiană de a se mulţumi cu puţin, de a face o "figură" bună şi deci "figuraţie". Înainte de semifinale, el afirmase: "Un jucător ghanez, când intră în teren, este mult mai competitiv decât un jucător zambian. Muncim la chestia asta. La nivel tehnic şi de organizare nu sunt probleme. Dar fotbalul se joacă şi cu mintea, trebuie să fim mai puternici din punct de vedere psihic".

Să nu renunţi niciodată - Herve Renard i-a trezit pe jucătorii săi, indiferent că era vorba de un antrenament sau de un meci. Duminică, nu a ezitat să-l bruscheze pe fundaşul dreapta Nkausu, cu chipul schimonosit de furie şi privire "de nebun": "I-am arătat imaginea cu golul lui Gervinho din meciul cu Mali. Dacă nu a fost capabil să fie atent, el a meritat o mică mustrare".

Citeste si: Selecţionerul echipei naţionale a Zambiei: Am câştigat în memoria celor decedaţi în accidentul aviatic din 1993

Adept al jocului "a la FC Barcelona", Renard a avut un colectiv de jucători cu gabarit mic, jucători care s-au axat pe atac, dar care au reuşit să fie solizi şi în defensivă. În managementul său, selecţionerul a încercat şi lovituri. Nu a ezistat să scoată din teren jucători pe care abia îi introdusese în joc. Însă cel mai mare pariu a fost lăsarea pe bancă a revelaţiei Mayuka în semifinale. În dimineaţa meciului, Renard i-a spus jucătorului său: "Ai făcut patru meciuri foarte bune, dar vreau să te odihneşti şi să fii pregătit pentru ultimele 30 de minute, mai ales că va trebui să marchezi". Atacantul a jucat 45 de minute şi a marcat golul victoriei.

Drama din 1993, când naţionala Zambiei a fost decimată într-un accident de avion la Libreville (18 jucători morţi, 30 de persoane în total), a reprezentat un fundament mistic în 2012. Zambia a întâlnit Senegal în primul meci (2-1): exact în Senegal avionul trebuia să aterizeze în 1993. Iar privind tabloul competiţiei, zambienii nu putea ajunge în capitala gaboneză decât în finală. Antrenorul a văzut "semne" şi le-a folosit pentru a-şi motiva jucătorii. "În această competiţie, am avut impresia că zburăm, că suntem de neînvins, aşa a fost scris", a declarat secundul lui Renard, Patrice Beaumelle.

"Faptul că am venit aici să jucăm finala ne-a dat o forţă incredibilă. Ne doream să facem ceva minunat pentru preşedintele federaţiei, Kalusha Bwalya (singurul supravieţuitor al echipei din 1993)", a spus Herve Renard după finală.

Echipa naţională a Zambiei a câştigat cea de-a 28-a ediţie a Cupei Africii pe Naţiuni, după ce a învins, duminică, în finală, la Libreville, cu scorul de 8-7 după loviturile de departajare, reprezentativa Coastei de Fildeş. Zambia a câştigat în premieră Cupa Africii pe Naţiuni, după finalele pierdute în 1974 şi 1994.