INTERVIU: Dorin Velicu merge la Soci cu un skeleton împrumutat

Mulţi români nu ştiu ce este acela un skeleton şi dintre cei care ştiu puţini îsi imaginează cât poate costa un astfel de echipament sportiv. Nu e o avere, câteva mii de euro. Dar cu toate astea, singurul sportiv român care participă în proba masculină de skeleton la JO de la Soci nu îşi permite unul al său şi se va prezenta cu un skeleton împrumutat.

Dorin Velicu, în vârstă de 27 de ani, practică acest sport din 2006, motivantă fiind adrenalina de care care se simte dependent. Motto-ul său este "Keep calm and slide", adică "Păstrează-ţi calmul şi alunecă", parafrazând un mesaj motivaţional al guvernului britanic din timpul celui de-al doilea război mondial.

Este antrenor angajat şi totodată sportiv al Clubului Sporturilor de Iarnă din Vatra Dornei, component al echipei naţionale de skeleton din 2006. A început sportul cu atletismul, apoi a trecut la bob şi mai târziu la skeleton.

Într-un interviu acordat agenţiei de presă MEDIAFAX, Dorin Velicu, a declarat că urmăreşte la prima sa participare la Jocurile Olimpice să se claseze între primii 20 de sportivi.

Redăm integral interviul acordat de Dorin Velicu agenţiei de presă MEDIAFAX:

Reporter: - O căutare pe Google la skeleton produce rezultate diferite de sportul pe care îl practici. Ce este skeletonul?

Dorin Velicu: - (Râde) Skeletonul este primul sport de alunecare. A fost inventat în vremurile de demult de americanii din nord. E vorba de o sanie, un fel de sanie, cu patine. Dar care nu seamănă cu bobul.

Rep: - Cum ai ajuns să practici skeleton?

D.V.: - Eu am început atletismul prima dată, apoi antrenorul m-a îndreptat către acest sport. Am făcut apoi şi bob în primul an, după care am fost mai atras de skeleton.

Rep: - Ce înseamnă pentru tine prima participare la Jocurile Olimpice?

D.V.: - Emoţii sunt, normal, e vorba de cea mai prestigioasă competiţie, e concursul suprem. Calificarea însă nu a fost o surpriză, de acum doi am mă pregătesc pentru asta. Dar a fost foarte greu.

Rep: - Care e obiectivul tău la Soci?

D.V.: - Mari speranţe nu îmi fac, pentru că am pierdut două sesiuni de antrenamente în sezonul acesta, care mă puteau ajuta să sper la mai mult. Aşa, sper la o calificare în primii 20. Dar acum contează şi pârtia, şi ziua de concurs, şi cum te simţi în acea zi, cum te-ai pregătit pentru condiţiile de acolo. Dacă ninge şi nu te-ai pregătit pentru ninsoare, poţi să faci ce vrei că nu îţi iese.

Rep: - Tu unde te antrenezi?

D.V.: - Din păcate nu mai avem pârtie, era la Sinaia, dar nu mai funcţionează. Totul e la pământ. Suntem nevoiţi să ne antrenăm doar în străinătate, unde plecăm atunci când îngheaţă prima pârtie. E dificil, pentru că atunci când intrăm în sezon, sportivii care au pârtii în ţară au deja câteva sute de coborâri înaintea noastră. Şi noi dacă avem 10 coborâri la început de sezon e bine. E puţin faţă de pregătirea pe care o au americanii, ruşii, englezii...

Rep: - Şi puteţi ţine ritmul cu ei?

D.V.: - Anul ăsta am făcut 18 coborâri la începutul sezonului, apoi încă 10 şi restul doar la competiţii. E mult mai puţin decât ceea ce fac sportivii din naţiunile mari. Noi facem într-un sezon aproximativ 100 de coborâri, cu tot cu competiţii, atât cât au ei la început. În plus, nemţii au câte 10 perechi de patine pentru fiecare om şi noi dacă avem o pereche e bine. Şi astea sunt pentru fiecare tip de pistă, pe ei nu-i prinde niciodată descoperiţi.

Rep: - Skeletonul tău e unul competitiv? Cum sunt săniile astea, sunt clasificate pe categorii?

D.V.: - Skeletoanele sunt făcute în mare parte manual, iar unele de fabrici. Cele făcute de fabrici sunt nemţeşti, dar nu ai cum să ajungi la ele. Sunt făcute exclusiv pentru nemţi, pentru echipa naţională a Germaniei. Astea s-au dovedit a fi cele mai bune. Cele făcute în garaj sunt accesibile, dar unele sunt scumpe. Costul lor începe de la 3.500 de euro la mâna a doua şi de la 5.000 de euro unul nou. Plus patinele, care fac tot, sunt mai importante decât skeletonul în sine, pentru că ele dau viteză. Şi aici e multă inginerie.

Rep: - Tu pe care ţi l-ai dori?

D.V.: - Acum skeletonul după care râvneşte toată lumea este cel de la ruşi. Ruşii au un antrenor pe jumătate neamţ, care a ajuns să construiască skeletoane aproape la fel de performante ca ale germanilor. Dar costă de la 5.500 de euro în sus, fără patine. Şi o pereche de patine costă de la 1.000 de euro în sus. E foarte tehnică toată treaba. Depinde şi de carenă...

Rep: - Skeletonul tău cât valorează?

D.V.: - Al meu? (râde) Păi gândiţi-vă că l-am luat acum şapte ani la mâna a doua şi a costat undeva la 2.000 de euro cu tot cu patine. Este un bătrân skeletonul meu, dar cu el am reuşit să mă calific. Acum pentru Soci am vorbit cu cineva să fac rost de un skeleton mai performant, că al meu e bătrân, v-am spus... E rămas în urmă.

Rep: - Păi şi ce faci, îl împrumuţi?

D.V.: - Da, îl împrumut de la un coleg de la noi din ţară. Sper să meargă. O să-l încerc, voi avea 3-4 coborâri înainte de intrarea în concurs, să mă acomodez cu el. Pentru că este diferit de al meu.

Rep: - Care e viteza pe care o prinzi pe pistă, nu îţi e teamă?

D.V.: - Cea mai mare viteză a mea a fost de 140 de kilometri pe oră. Dar nu mi-e teamă. Eu practic sporturi extreme şi mountain-bike şi schi alpin, ca să amintesc şi sporturi mai soft, aşa. Dar nu îmi e teamă. Eu am ajuns la skeleton în căutare de adrenalină. Din 2006 am parte de adrenalină din plin.

Rep: - Te-ai accidentat vreodată? Care sunt accidentările cele mai frecvente?

D.V.: - Da, sigur, arsurile şi contuziile sunt frecvente. Arsurile apar de la frecarea cu gheaţa. Dacă te loveşti poţi să te arzi. Sunt pârtii care nu sunt finisate şi sunt ca nişte răzătoare. Dacă loveşti peretele e grav. E foarte dureros.

Rep: - Cum te susţii financiar?

D.V.: - Trăiesc din sport cum ar veni, sunt angajat la Clubul Sporturilor de Iarnă din Vatra Dornei ca antrenor şi activez şi ca sportiv tot acolo. Cam atât. Am făcut şi sacrificii pentru sportul ăsta, pentru că e foarte greu. Şi nu e vorba numai de bani. Când pleci de acasă trei luni se schimbă multe de fiecare dată. Plus că stai în frig la minus 15 grade. Nu e chiar aşa de uşor cum se vede la televizor.

Dorin Velicu va intra în competiţie la Soci în 14 februarie. Jocurile Olimpice de iarnă vor debuta la 7 februarie şi se vor încheia la 23 februarie.