INTERVIU - Dumitru Costin: Legislaţia muncii trebuie modificată pentru că sportul e un capitol aparte

Redăm integral interviul acordat de preşedintele AFAN, Dumitru Costin, agenţiei de presă MEDIAFAX:

Reporter: - AFAN a realizat un raport de cercetare referitor la securitatea socială şi formarea profesională. Era necesar fotbaliştilor?

Dumitru Costin: - Chiar dacă acest proiect a fost iniţiat de AFAN, el se adresează tuturor sportivilor din România. Cercetările pe care le-am făcut în piaţa sportului ne-au arătat că există un deficit de informaţie printre sportivi, care îi pune într-un crunt dezavantaj în relaţia cu angajatorul. Indiferent de forma de organizare a structurii sportive există un dezechilibru major între angajator şi sportiv, pentru că necunoscând prevederile legale şi elementele de natură fiscală, în foarte multe cazuri se ajunge la încheierea unor contracte în defavoarea sportivului.

R.: - Cum va fi resimţită modificarea Codului Fiscal de către sportivi?

D. C.: - Modificarea Codului Fiscal va produce mutaţii însemnate în ceea ce-i priveşte atât pe angajatori, cât şi pe sportivi. Pentru că se schimbă consecinţa fiscală a contractelor care operau până acum în piaţă. Odată cu modificarea Codului Fiscal, aceste contracte vor aduce după ele şi contribuţii financiare însemnate. Atât sportivul, cât şi angajatorul vor plăti contribuţii suplimentare. Vor fi costuri mai mari pentru ambele părţi. Ceea ce va duce la diminuarea contractelor sau la plăţi suplimentare.

R.: - Ce tip de contract credeţi că ar fi în momentul actual cel mai potrivit în sport?

D.C.: - Obligatoriu e nevoie de o nouă formă de contract. Haosul în care se află sportul este dat în principal de golul de reglementare legislativă. Este nevoie ca legislaţia muncii să fie modificată, în Codul Muncii trebuie introdus un capitol nou dedicat sportului. Sportul este un capitol aparte, o activitate atipică, pentru că nu discutăm de program normal de muncă, aşa cum e reglementat în Codul Muncii de opt ore, sau de lucru în week-end când au loc competiţiile sportive, de sporul de noapte. În cazul sportivilor nu putem discuta de instituţia demisiei, care e valabilă în Codul Muncii. Păi atunci Răduţ care a semnat cu Steaua şi are ofertă de la Real Madrid îşi dă demisia şi pleacă liber de contract.

R.: - Asta ar însemna şi o modificare la nivelul fiscalităţii?

D. C.: - Noi insitstăm şi pe componenta fiscală pentru că în sport vorbim de perioade scurte de timp, dar intense ca valoare. Vorbim de sportivi care au contracte de peste 100.000 de euro pe an, dar care nu muncesc de la 16 ani şi până la 65. Sunt puţine sporturi în care poţi activa până la vârste înaintate. Viaţa sportivă este scurtă, deci oamenii ăştia sunt obligaţi să plătească sume mari de bani în intervale foarte scurte de timp şi trebuie să regândim întregul sistem de fiscalitate pentru ei şi trebuie să se introducă şi anumite mecanisme de tip stimulativ, să-i stimulăm să contribuie în sisteme complementare de pensii sau asigurări de sănătate. Din cercetările pe care le-am făcut reiese că o mare parte dintre sportivi la finalul carierei îşi găsesc foarte greu un loc pe piaţa muncii. Deci omul ăla este un şomer când îşi încheie cariera.

R.: - Ce mai aduce nou proiectul realizat de AFAN?

D.C.: - Principala noastră preocupare a fost să punem pe picioare un birou de consiliere şi de informare la care apelează în momentul actual cel mai mult fotbaliştii. Dar uşor-uşor sperăm să ne extindem şi către alte sporturi. În plus, din toamnă vom porni o a doua etapă în care vom pune foarte mare accent pe zona educaţională. Pentru că, decât să facem chete pentru foşti sportivi, e mai bine să le dăm posibilitatea de a intra într-un program dedicat, să fie asistaţi. Şi sunt destui oameni, cum a fost cazul lui Sandu Neagu sau Majearu, care ne-au făcut fericiţi, dar de care ajungem să ne fie milă când nu mai sunt în activitate. Nu trebuie să ne fie milă, trebuie să-şi câştige existenţa decent. Şi trebuie să-i ajutăm atunci când au nevoie.

R.: - Şi cum se vor produce practic aceste schimbări?

D.C.: - Sper să-i conving pe ministrul de Finanţe şi pe ministrul Muncii să producem modificările legislative necesare care să devină operative de la 1 ianuarie 2011, pentru că altfel nu îşi vor atinge obiectivele acestei modificări ale Codului Fiscal. Pentru că în mod sigur sumele care vor fi fiscalizate, sumele la vedere, vor deveni din ce în ce mai mici. Ca să încheiem discuţiile, măcar la nivelul fotbalului avem deja un model acceptat la nivel european, dar pe care îl refuză cu încăpăţânare, cu îndârjire, toţi cei care se ocupă de acest domeniu. Este un contract de muncă standard al fotbalistului profesionist în care sunt trecute absolut toate drepturile şi obligaţiile. Modelul este negociat de FIFPRO cu cei de la FIFA şi UEFA, dar nu este acceptat în România şi asta la 20 de ani de la Revoluţie.

R.: - Asta ar însemna ca sistemul de premiere a sportivilor să dispară în totalitate?

D.C.: - România mergea până de curând pe sistemul primelor, dădeau contracte mici şi prime mari. Odată cu creşterea mizei competiţiei sportive, pentru că nu venea nimic din spate, a trebuit să importe fotbalişti. Şi au importat din zone în care sistemul se bazează pe un contract cu o sumă consistentă, iar primele apar doar în cazul performanţelor. Nu îţi dau primă pentru că ai trecut strada. Ăsta e un sistem prost. L-a văzut cineva pe Moratti că dă prime după fiecare meci al Interului? A, poate să apară una sau două într-un an, cu ocazia unor meciuri mai speciale, dar atât. Astea sunt parascovenii, şmecherii româneşti. Trebuie să ajungem la un sistem pe care să-l recunoască şi să-l accepte toată lumea. În Adunarea Generală a LPF asta trebuia să se discute, să cadă de acord şi să schimbe sistemul de lucru, dar s-au speriat când le-am arătat contractul FIFPRO. Ei nu vor să treacă primele în contract pentru că devin obligatorii pentru ambele părţi. Aşa le promit verbal şi atât.

(Interviu realizat de Adrian Ţone).