Prima pagină » Sport » INTERVIU: Ana Pascu despre atentatul de la JO-1972: A fost o perioadă de groază

INTERVIU: Ana Pascu despre atentatul de la JO-1972: A fost o perioadă de groază

Preşedintele Federaţiei Române de Scrimă, Ana Pascu, a declarat, într-un interviu acordat agenţiei MEDIAFAX, că i-a cunoscut pe unii dintre sportivii israelieni ucişi în timpul Jocurilor Olimpice de la Munchen din 1972.
INTERVIU: Ana Pascu despre atentatul de la JO-1972: A fost o perioadă de groază
Paula Rusanu
09 sept. 2010, 21:51, Sport

Ana Pascu a făcut parte din echipa de floretă feminină a României, care a cucerit bronzul la Jocurile Olimpice de la Munchen. Echipa formată din Ecaterina Stahl-Iencic, Olga Szabo-Orban, Ileana Gyulai-Drâmbă şi Ana Pascu s-a clasat pe locul al treilea, fiind devansată de reprezentativele Uniunii Sovietice (medaliată cu aur) şi Ungariei (medaliată cu argint). La ediţia din 1972 a JO, de la Munchen, au participat 11 echipe.

Reporter: Ce au însemnat pentru dumneavoastră Jocurile Olimpice de la Munchen ’72?

Ana Pascu: Au fost atât bune, cât şi rele atunci. Bune, pentru că am cucerit o medalie extrem de preţioasă, şi rele, pentru nenorocirea petrecută. Când mă mai gândesc, îmi vine în minte mai mult tragedia decât medalia.

Rep: Cum a fost în zilele atacului terorist?

A.P: Multă spaimă, a fost o perioadă de groază în care am stat numai sub teroare. Nu o să uit niciodată jalea care domnea în delegaţia lor după atentat. A fost o pată pe obrazul JO, care a eclipsat toată buna organizare a acelei ediţii. La câteva zile după atentat, organizatorii încercau să-i liniştescă pe sportivi, asigurându-i de faptul că satul olimpic este bine păzit. Însă, într-o dimineaţă, Argentina Menis ia puşca unui paznic neatent, aflat la intrarea în satul olimpic şi o îndreaptă asupra lui, cu intenţia de a arăta că nu este totul în regulă. S-au speriat înfiorător, a ieşit şi scandal, apoi lucrurile au revenit la normal.

Rep: I-aţi cunoscut pe sportivii israelieni de origine română?

A.P. L-am cunoscut pe Spitzer în ţară, apoi m-am întâlnit cu soţia lui la două comemorări. De asemenea, l-am cunoscut pe Hershkowitz, care a avut şansa să râmână în viaţă după ce a scăpat fugind pe dealul din zona presei.

Rep: Ce părere aveţi despre faptul că Ceauşescu încasa bani pe cetăţenii români de altă etnie de la statele interesate, în cazul acesta Israel?

A.P.: Sunt de acord cu acest lucru, deoarece pregătirea profesională a acestora a avut loc în România, astfel că era normal să se primească bani în schimbul lor.

Interviu de Romeo Chiriac, [email protected].