Jiri Menzel, la Gala Festivalului Filmului European

Menzel a declaratcă filmul trebuie să fie asemenea teatrului - "cu o parte care râde şi una care plânge". "Este adevărat că îmi place foarte mult teatrul, oricine se poate inspira din el", a spus regizorul, câştigător al unui premiu Oscar pentru cel mai bun film străin, în urmă cu circa patru decenii.

"Îmi plac autorii de filme mute pentru că ei făceau filme fără prea multă vorbărie", amai spusMenzel, glumind.Acesta a mărturisit că preferatul său este Charlie Chaplin şi amenţionatcă existăfilme mute ceheşti,puţin cunoscute însă.

Cât despre noile producţii cinematografice din Cehia, Menzel a afirmat că tinerii regizori l-au inclus într-o generaţie decineaşti la care se raportează în activitatea lor.

Născut în 1938, Menzel a fost, în anii '60, unul dintre creatorii "noului val" în cinematografia cehă, alături de Milos Forman, Juraj Herz, Vera Chytilova şi alţii. Scurtmetrajul lui de debut - "Moartea domnului Baltazar", inspirat dintr-o povestire a scriitorului Bohumil Hrabal - a fost inclus într-un film-manifest al "noului val ceh" (Nova Vlna), intitulat "Micile perle", alături de scheciuri de Jaromil Jires, Vera Chytilova, Jan Nemec şi Evals Schorm.

Înainte de a împlini 30 de ani şi înainte de primăvara de la Praga (1968), regizorul ceh a înregistrat un succes pe care mulţi îl aşteaptă o viaţă întreagă: un Oscar pentru cel mai bun film străin, obţinut cu "Trenuri bine păzite" (1966).

În timp ce majoritatea reprezentanţilor "noului val ceh" au părăsit ţara natală, Menzel a rămas în Cehoslovacia, iar drumul în cinema i-a mai oferit cîteva distincţii: Marele Premiu la Karlovy Vary pentru "Vară capricioasă" (1968), o nominalizare la Oscar pentru "Sătucul meu drag" (1985), Ursul de Aur la Berlin pentru "Ciocîrliile pe sîrmă", un film ieşit pe piaţă în 1990 după două decenii de cenzură.

Cineastul - care a mai fost în România în 2004, la invitaţia altui festival de film - a revenit la Bucureşti pentru a-şi prezenta filmul "L-am servit pe regele Angliei", o nouă ecranizare după Bohumil Hrabal. Acest lungmetraja fost ales de organizatorii Festivalului Filmului European pentru Galadesfăşurată de Ziua Europei, la Sala Palatului, mai goală decât la ediţiile precedente ale evenimentului.

Spre deosebire de anii trecuţi, când Gala de la Sala Palatului deschidea festivalul, cea de-a XI-a ediţie a debutat la Muzeul Ţăranului Român, a cărui curte a fost transformată în cinematograf şi restaurant în aer liber.

Început pe 3 mai, festivalul va continua la Bucureşti până pe 13 mai, în timp ce la Craiova se va desfăşura în perioda11-13 mai, la Timişoara între16 şi 18 mai, la Sibiu între 17 şi 20 mai, iar la Iaşi între 22 şi 24 mai.

(Serviciul Foto al MEDIAFAX vă pune la dispoziţie imagini).