Joseph Blatter părăseşte FIFA după 17 ani de domnie şi scandaluri

În 29 mai, Blatter, atacat şi criticat în Europa, dar susţinut în celelalte colţuri ale lumii, câştiga un al cincilea mandat la forul mondial şi promitea că în 2019, la 83 de ani, va lăsa o instituţie FIFA mai puternică succesorului său.

La alegerile de la Zurich, Blatter a obţinut în primul tur de scrutin 133 de voturi, iar contracandidatul său, Prinţul iordanian Ali bin Al Hussein, doar 73. După ce s-a consultat cu staful său, Prinţul Ali a decis să se retragă înainte de al doilea tur.

Însă, în ciuda alegerii sale, acuzaţiile la adresa forului mondial nu au încetat să apară, culminând cu informaţii conform cărora secretarul general al FIFA, Jerome Valcke, "mâna dreaptă" al lui Blatter, a efectuat un transfer bancar de zece milioane de dolari către un alt oficial al forului mondial, Jack Warner, sumă fiind bănuită de justiţia americană că ar fi mită.

Astfel, marţi, la Zurich, Blatter anunţă că FIFA are nevoie de o profundă restructurare, că îşi pune mandatul la dispoziţie şi cere alegeri anticipate pentru şefia forului.

Ales prima oară preşedinte al FIFA în 1998, Joseph Blatter a încercat să extindă imperiul fotbalului în toate părţile lumii, suscitând şi polemici legate de scandaluri financiare sau de luările sale de poziţie.

Citeşte şi: Michel Platini: Demisia lui Blatter este curajoasă, dar este decizia corectă

Citeşte şi: Joseph Blatter a anunţat că DEMISIONEAZĂ din funcţia de preşedinte al FIFA: "FIFA are nevoie de o profundă restructurare"

După o carieră în care a îmbinat sportul şi afacerile, "Sepp" Blatter devine secretar general al FIFA în 1981 şi stă în umbra lui Joao Havelange, preşedinte timp de un sfert de secol (1974-1998).

Sfătuit de Michel Platini, el este ales în 1998 în faţa lui Lennart Johansson, preşedintele FIFA, după o "luptă" de patru luni.

Obiectiv mondializare: în nebunia organizării Cupei Mondiale din 2002, încredinţată Coreei de Sud şi Japoniei, Blatter instituie principiul rotaţiei pe continente în competiţia regină, care va merge, pentru prima oară în Africa de Sud, în 2010, în America de Sud (Brazilia - 2014), Europa (Rusia -2018) şi Asia (Qatar - 2022).

Însă, de-a lungul timpului, elveţianul s-a confruntat cu o ofensivă a mai multor membri ai Comitetului Executiv, fiind acuzat de nereguli financiare, corupţie şi manipulare de conturi. În 1999, britanicul David Yallop scrie că alegerile de la FIFA din 1998 au fost trucate, dar Blatter câştigă în justiţie.

În 2001 are loc scandalul YSL, un consorţiu ce deţine drepturile pentru Cupa Mondială şi drepturile comerciale FIFA, declarat falimentar de un tribunal elveţian. Potrivit raportului, mai mulţi oficiali FIFA sunt bănuiţi că au beneficat de milioane de franci elveţieni din comisioane, iar Blatter ar fi ştiut. Elveţianul este exonerat, dar Joao Havelange demisionează din postul de preşedinte de onoare FIFA.

Qatariotul Mohammed Bin Hammam, fost preşedinte al Confederaţiei Asiatice şi membru în Comitetul Executiv FIFA, se retrage, în 2011, din cursa pentru preşedinţie, fiind găsit vinovat de corupţie. Este radiat pe viaţă din orice activitate legată de fotbal. Bin Hammam este interzis pe viaţă din de FIFA, iar Blatter câştigă un nou mandat.

În 2014, FIFA şi Blatter se confruntă cu un nou scandal: autorul raportului privind suspiciunile de corupţie referitoare la atribuirea ediţiilor din 2018 şi 2022 ale CM, fostul procuror american Michael Garcia, demisionează. El îşi justifică decizia prin faptul că niciun anchetator nu poate schimba "cultura unei organizaţii".

Însă nimic nu a părut a-l clinti pe Blatter de la şefia FIFA până la scandalul uriaş izbucnit la 27 mai, când la Zurich au avut loc mai multe arestări, între aceştia aflându-se doi vicepreşedinţi şi şapte oficiali. Iar arestările au continuat şi zilele următoare, acuzaţiile de corupţie înteţindu-se.

La 28 mai, preşedintele UEFA, Michel Platini, îi cere demisia, dar Blatter refuză. După câteva ore, anunţă în Comitetul Executiv că nu "poate supraveghea pe toată lumea", dar este important ca lumea să fie încrezătoare. Apoi este reales în principala funcţie din fotbalul mondial.

Însă totul se schimbă marţi, când Blatter decide să demisioneze şi anunţă că, deşi a primit un nou mandat, nu este susţinut de întreaga lume a fotbalului: "FIFA are nevoie de o profundă restructurare".

Joseph Blatter s-a născut la 10 martie 1936, în Elveţia şi a fost ales preşedinte al FIFA pentru prima oară la 8 iunie 1998, în locul lui Joao Havelange.

Elveţianul Joseph Blatter a anunţat, marţi, într-o conferinţă de presă, că demisionează din funcţia de preşedinte al FIFA, după ce a fost reales, vineri, pentru a cincea oară consecutiv. Un Congres Excepţional al FIFA urmează să aibă loc în curând pentru desemnarea succesorului.

Joseph Blatter a câştigat, vineri, la Zurich, un al cincilea mandat la preşedinţia FIFA, după ce, în urma voturilor din primul tur de scrutin, contracandidatul său, Prinţul iordanian Ali bin Al Hussein, s-a retras din cursă.

În primul tur, Blatter a obţinut 133 de voturi, iar Prinţul Ali 73.

Congresul FIFA, la care au avut loc alegerile de vineri, s-a desfăşurat în contextul în care justiţia americană a pus sub acuzare 14 persoane, printre care doi vicepreşedinţi FIFA şi şapte oficiali ai forului, în cazul de corupţie în care au fost efectuate arestări la Zurich.

Ancheta a început după ce americanul Chuck Blazer, fost membru al Comitetului Executiv al FIFA, a cooperat cu autorităţile americane. El a pledat vinovat în 2013 la zece capete de acuzare, incluzând complot, înşelătorie, fraudă elecroinică, şi a plătit o amendă de 1,9 milioane de dolari. Alte trei persoane, printre care doi fii ai lui Jack Warner, şi două companii de marketing sportiv au pledat de asemenea vinovate, în acest caz.

Şapte oficiali ai forului mondial au fost reţinuţi, la 27 mai, la Zurich, la solicitarea Departamentului de Justiţie al SUA, în legătură cu fapte de corupţie: Jeffrey Webb (Marea Britanie), vicepreşedinte al FIFA şi preşedinte al CONCACAF, Eduardo Li (Costa Rica), viitor membru al Comitetului Executiv al FIFA, Julio Rocha, însărcinat cu dezvoltarea FIFA, Costas Takkas (Marea Britanie), ataşat la cabinetul preşedintelui CONCACAF, Eugenio Figueredo (Uruguay), vicepreşedinte al FIFA, Rafael Esquivel (Venezuela), membru al CONMEBOL, şi Jose Maria Marin (Brazili), membru al Comitetului de organizare al FIFA pentru JO.

Oficiul Federal de Justiţie din Elveţia a precizat că persoanele reţinute sunt cercetate pentru luare de mită şi primirea de alte foloase, de la începutul anilor 1990 şi până în prezent, totalizând peste 100 de milioane de dolari. Acţiunile lor ilegale ar avea legătură cu unele turnee de fotbal din America Latină.

Implicarea americană în acest caz este ca urmare a faptului că acţiunile ilegale au fost puse la punct în SUA, iar pentru tranzacţiile financiare au fost folosite bănci din această ţară.

Într-un alt dosar, Parchetul elveţian a confiscat, tot în 27 mai, documente electronice de la sediul FIFA din Zurich, în cadrul urmăririi penale începute cu privire la fapte, pentru "spălare de bani şi management defectuos", în procesul de atribuire a organizării Cupei Mondiale, ediţiile din 2018 (Rusia) şi 2022 (Qatar). Ministerul elveţian de Justiţie a precizat că ancheta penală a fost începută la 10 martie.