Majoretele române îşi doresc federaţie sportivă

Acest fenomen este încă la început în România, faţă de ţările cu tradiţie în acest sport, ca acelea din vestul Europei sau SUA. Cei angrenaţi în această activitate de masă îşi doresc ca majoretele să nu mai fie considerate animatoare, ci să fie recunoscute ca sportive. Totuşi, cluburile de majorete ar accepta să ofere reprezentaţii la alte evenimente sportive, dar fotbalul nu intră în planul lor, din cauza stadioanelor prea mari, dar şi a concepţiilor spectatorilor şi conducătorilor.

Teodora Lazuran povesteşte de ce "majoretele" şi fotbalul nu ajung la un numitor comun. "Depinde de fiecare antrenor care pregăteşte majorete dacă vrea să iasă pe un teren de fotbal unde mănâncă lumea seminţe şi înjură. Au mai fost cluburi din fotbal care ne-au solicitat, ca Steaua. Dar pentru că suntem luate ca animatoare, li s-a părut deplasarea şi toate costurile prea mari. Au invitat manechine până la urmă. Noi lucrăm încă la mentalitate. Lumea percepe majoretele ca animatoare. E ceva de «entertainment» pentru ei. Dar a scutura pompoanele şi a fi majoretă este o diferenţă foarte mare", a explicat ea.

Majoretele fac însă spectacol la alte sporturi din România, cum ar fi baschet şi polo. De curând, au avut un acord pentru Campionatul European de junioare la baschet, desfăşurat la Oradea, iar naţionala de polo a României va fi susţinută de aceleaşi majorete.

Recunoscută de NBTA-Europe, fedederaţia internaţională de profil, asociaţia română este însă departe de alte ţări ca număr de majorete. "Noi suntem la început. Ei au o vechime la competiţiile internaţionale de 25 de ani, noi am ieşit afară de vreo doi ani. Sunt ţări foarte dezvoltate, ca Franţa, Italia, Polonia, Croaţia, Ungaria. În străinătate e un cult, nu ne putem compara cu ei. În Ungaria, în orice moment treci pe stradă vezi o fetiţă cu un baston în mână. Tot ce se întâmplă e impresionat. Sunt mii de concurenţi. Spectatorii se luptă să-şi ocupe un loc în sală pentru a face galerie. Olandezii vin ca la fotbal, cu trei-patru autocare, mascaţi, fardaţi, e o atmosferă incendiară", a mai spus Teodora Lazuran.

În 2008, Agenţia Naţională pentru Sport şi Tineret a recunoscut activitatea de majoretă ca pe o ramură sportivă. Este primul pas în creearea unei federaţii naţionale, fapt care ar conduce şi la obţinerea de fonduri din partea statului. În prezent, cluburile, sportivii, antrenorii şi arbitrii se autofinanţează.

În România sunt organizate competiţii pentru majorete în fiecare an, la ultimul Campionat Naţional fiind prezente 790 de majorete legitimate. Chiar dacă sunt puţine practicante în România, majoretele noastre au reuşit rezultate internaţionale care au atras atenţia specialiştilor. În 2006, clubul Ars Nova a ocupat locul cinci la Campionatul Mondial din Eindhoven, Olanda. Explicaţia a fost dată de pregătirea gimnică a românilor şi mai puţin de priceperea mânuirii bastonului.

De altfel, din rândul fetelor care au început ca majorete multe au fost selectaţionate pentru gimnastica ritmică. La competiţiile de profil sunt prezenţi în tribune tehnicieni din gimnastică ritmică şi artistică tocmai pentru a selecţiona posibile talente. "Pentru mulţi copii, activitatea de majoretă este o rampă de lansare în sportul de performanţă", mărturiseşte preşedintele Asociaţiei Române.

Acest sport pare dedicat exclusiv fetelor, însă are şi practicanţi băieţi. România nu are încă un reprezentant, dar Teodora Lazuran îşi doreşte ca "prin puterea exemplului" să aducă şi băieţii în sala de majorete. Astfel, la competiţiile naţionale sunt aduşi pentru demonstraţii băieţi mai ales din vestul Europei pentru că "americanii sunt reticenţi când vine vorba de România".

Anul acesta a avut loc, pentru prima dată, Olimpiada Şcolară a Majoretelor. După acordul din partea Ministerului Învăţământului, unul greu de obţinut în şase luni pentru că "la fiecare virgulă s-a întors contractul, care a trecut prin toate birourile posibile", organizatorii speră ca evenimentul să devină o tradiţie. Competiţia a fost împărţită în patru concursuri zonale, pentru ca la Campionatul Naţional de la Oradea să participe cele mai bune şcoli.

"Acum este sport de masă şi îl recomand din toată inima. Pe lângă calităţile fizice pe care le dezvoltă, lucrează şi pentru estetică. Fetelor de azi le lipseşte acest lucru pentru că nimeni nu-şi mai dă copilul spre sport. Se lucrează la fineţe, la graţie, se face mult balet când practici acest sport. Îmi doresc ca anul viitor să fie mai uşor şi cu Olimpiadă Şcolară. Vreau ca lumea să înţeleagă că sportul, ca şi mâncatul, face parte din viaţa noastră", este îndemnul Teodorei Lazuran pentru părinţii copiilor din România.

(Material realizat de Florin Radu, florin.radu@mediafax.ro)