Marius Vizer susţine că "războiul şi politica nu pot diviza sportul"

Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) a recomandat ca sportivii din cele două ţări să fie excluşi din sportul internaţional de la invazia din Ucraina din februarie anul trecut, dar a trecut recent la "explorarea unei căi" pentru revenirea lor, deschizând potenţial uşa pentru ca aceştia să concureze ca neutrali la Jocurile Olimpice de anul viitor de la Paris.

Acest lucru a stârnit un răspuns furios în Ucraina şi discuţii despre un posibil boicot al Jocurilor Olimpice de la Paris 2024 din partea ţării devastate de război şi a unora dintre aliaţii săi europeni, deşi CIO susţine că "marea majoritate" a oficialilor din diverse organisme pe care le-a consultat îi susţin poziţia sa şi a avertizat că "un boicot este o încălcare a Cartei Olimpice".

Vizer, vorbind la ceremonia de deschidere a Grand Slamului IJF din capitala franceză, şi-a expus poziţia privind rolul sportului.

"Războiul şi politica nu pot diviza sportul şi nu ne pot diviza pe noi", a spus el, citat de insidethegame.

"Sportul şi religia aduc cele mai importante valori ale societăţii, care promovează principiile de respect, solidaritate şi pace.

"Sportul este ultima punte, care astăzi, în confruntările din lume, poate fi un mesager pentru pace şi unitate şi poate lucra pentru reconciliere.

"Îmi doresc ca judo-ul să fie întotdeauna un simbol al păcii, un simbol al unităţii, solidarităţii şi prieteniei în lume."

Opinia preşedintelui francez Emmanuel Macron, potrivit căreia "sportivilor din toate ţările, uneori inclusiv din ţările aflate în război" ar trebui să li se permită să concureze la marile evenimente, a fost menţionată de preşedintele CIO, Thomas Bach.

Vizer a lăudat Franţa pentru poziţia sa cu privire la valoarea sportului.

"Franţa a fost întotdeauna gardianul valorilor universale ale libertăţii, fraternităţii, egalităţii şi nediscriminării în societate şi în sport", a spus el mulţimii de la Accor Arena.

"De aceea, respectăm întotdeauna Franţa şi valorile franceze".

Nu există nicio prezenţă rusă sau belarusă în competiţie la Grand Slamul IJF de la Paris, în ciuda ridicării interdicţiei impuse sportivilor din ambele ţări.

IJF a adoptat una dintre cele mai intrigante poziţii dintre federaţiile internaţionale de la începutul războiului din Ucraina.

Iniţial, aceasta a decis că judoka ruşi şi belaruşi pot concura ca neutri sub steagul IJF şi a suspendat statutul de preşedinte de onoare şi ambasador al preşedintelui rus Vladimir Putin.

Rusia s-a retras din proprie iniţiativă de la evenimentele internaţionale de judo în martie 2022 din cauza temerilor legate de siguranţă, dar a revenit mai târziu în cursul anului la un Grand Slam în capitala Mongoliei, Ulaanbaatar.

Ucraina a boicotat acest eveniment şi a ameninţat că va face acelaşi lucru la Campionatele Mondiale din capitala Uzbekistanului, Taşkent, iar Federaţia Rusă de Judo şi-a anunţat, de asemenea, intenţia de a lipsi de la acest eveniment pentru a arăta solidaritate cu sportivii din această ţară cărora li s-a interzis accesul la alte sporturi.

IJF a pus apoi în aplicare o interdicţie totală pentru prima dată din septembrie 2022 până în ianuarie 2023.

Vizer, preşedinte al IJF din 2007, a apărat decizia de ridicare a măsurilor susţinând că aceasta "favorizează pacea".

El a susţinut anterior că IJF "a salvat vieţi" prin poziţia sa la începutul războiului din Ucraina, deoarece judoka ruşi şi bieloruşi ar fi putut fi altfel recrutaţi pentru a lupta.