Mircea Lucescu, la 43 de ani de carieră: Iubesc fotbalul de când eram copil, nu aveam multe opţiuni

La 71 de ani, Mircea Lucescu este cel mai experimentat antrenor din UEFA Europa League în acest sezon. Românul a preluat-o pe Zenit Sankt Petersburg în această vară, după 12 sezoane la Şaktior Doneţk, cu care a cucerit 22 de trofee (8 campionate ale Ucrainei, 6 Cupe ale Ucrainei, 7 Supercupe ale Ucrainei, Cupa UEFA - 2009).

"Viaţa în fotbal este intensă. Este foarte greu să afli ce se întâmplă în fotbal dacă eşti în altă sferă de activitate. La fiecare trei zile îţi creezi o personalitate diferită. Un antrenor este la fel de bun precum ultimele sale rezultate. Dacă obţii un rezultat pozitiv, eşti cel mai bun din lume; dacă nu, eşti cea mai nepopulară persoană din lume, în special în rândul fanilor. Este o profesie extrem de dificilă. Dar eu iubesc fotbalul de când eram copil, nu aveam multe opţiuni. Provin dintr-o familie săracă, cu mulţi copii, era imediat după război. Aşa că singurul joc pe care îl puteam practica era fotbalul. Tot ce am realizat în viaţă se datorează fotbalului şi sunt extrem de recunoscător acestui sport.

Am început să antrenez la 28 de ani, deci am 43 de ani de carieră. Pasiunea mea pentru fotbal mi-a permis să-mi menţin entuziasmul. Am lucrat mereu cu jucători foarte tineri, fie că am fost la Corvinul Hunedoara, echipa naţională a României, Dinamo Bucureşti sau în Italia. La Brescia, Andrea Pirlo juca în echipa mea când avea 16 ani. Am acumulat foarte multă experienţă ca jucător şi căpitan al naţionalei României şi am vrut să o transmit generaţiilor următoare.

În momentul în care a fost posibil, adică în 1990 după căderea comunismului, am părăsit România. Veneam dintr-o ţară comunistă care avea reguli foarte stricte, iar când am păşit în lumea democratică am simţit multă responsabilitate. Campionatul Italiei a fost cel mai dificil, până când m-am obişnuit. M-am întors în România pentru 18 luni, apoi am plecat din nou, dar dintr-o postură diferită, cu mai multe cunoştinţe şi mai multă încredere. Aşa am ajuns la Galatasaray şi Beşiktaş, unde am câştigat campionate. Apoi, după o lungă perioadă de explorări, aproximativ trei ani, am decis să mă mut la Doneţk.

La Şahtior a fost o perioadă extraordinară, cu performanţe deosebite şi un stadion mereu plin. Am fost foarte atent în privinţa dezvoltării echipei, faptul că am avut cinci loturi diferite în acea perioadă înseamnă foarte mult. Când m-am decis împreună cu preşedintele să fundamentăm stilul echipei pe talentul fotbaliştilor brazilieni, în special mijlocaşi şi atacanţi, am luat în calcul faptul că vin la 18 sau 19 ani şi vor vrea să plece la 24 sau 25 de ani. Aşa că a existat mereu necesitatea înlocuirii unor jucători în echipă. Graţie organizării noastre, Şahtior n-a avut niciodată probleme după plecarea jucătorilor valoroşi.

Filozofia mea a fost mereu să dezvolt un anume tip de jucător, să practicăm un fotbal ofensiv, eu fiind un atacant. La Zenit, am încercat să schimb puţin stilul de joc, mai ales că Hulk şi Ezequiel Garay au vrut să plece. Am vrut să facem un efort colectiv mai accentuat, bazat pe organizare bună şi pe implicarea tuturor jucătorilor în faza ofensivă. Suntem încă la început din acest punct de vedere. Totuşi, lucrurile merg foarte bine, Şahtiorul continuă să câştige folosind aceiaşi jucători, iar Zenit încearcă să menţină un nivel ridicat de performanţă, pentru a mulţumi fanii", a declarat Lucescu pentru site-ul uefa.com.

Citeşte şi: Mircea Lucescu: Cluburi importante din România dispar într-o indiferenţă generală. Îmi vine să plâng

Citeşte şi: Mircea Lucescu, în Top 20 al celor mai bine plătiţi antrenori din lume

Citeşte şi: Mircea Lucescu: Christoph Daum are nevoie de timp de adaptare pentru a reuşi la naţionala României