Mititelu: FRF nu a câştigat nimic deocamdată, acţiunea pe fond se judecă la Tribunalul Bucureşti

"La ICCJ nu s-a judecat pe fond, federaţia nu a câştigat deocamdată nimic. Este vorba despre o excepţie a inadmisibilităţii. Instanţa a decis că nu este un act administrativ, ci un act civil şi că nu este de competenţa secţiei de contencios administrativ. Acum acţiunea pe fond va merge la Tribunalul Bucureşti şi acolo se va uni cu penalul", a explicat finanţatorul FC Universitatea Craiova.

Mititelu susţine că fapta penală a membrilor Comitetului Executiv al FRF nu rezidă din votul prin care au decis excluderea provizorie a grupării oltene, ci din faptul că nu au oferit dreptul la apărare clubului Universitatea Craiova şi i-au declarat liberi de contract pe jucătorii acestuia. "Cei de la federaţie asta nu înţeleg, fapta penală nu este că au votat în Comitetul Executiv (n.r. - excluderea provizorie a FC Universitatea Craiova), ci faptul că au pus în aplicare decizia fără a ne oferi căi de atac. Nu ne-au dat dreptul la apărare şi apoi au dat liber jucătorilor Universităţii să plece la alte echipe", a precizat Adrian Mititelu.

Gruparea FC Universitatea Craiova rămâne dezafiliată, a decis, joi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), care a admis contestaţia Federaţiei Române de Fotbal faţă de hotărârea în acest proces, de anulare a excluderii provizorii a clubului oltean, luată anterior de Curtea de Apel Bucureşti.

Federaţia Română de Fotbal anunţa, în 20 iulie 2011, că gruparea FC Universitatea Craiova a încălcat grav statutul federaţiei, astfel că a fost exclusă provizoriu de Comitetul Executiv până când măsura va fi validată de Adunarea Generală a FRF.

În 14 mai 2012, gruparea FC Universitatea Craiova SA, condusă de Adrian Mititelu, a fost exclusă din Federaţia Română de Fotbal, în cadrul Adunării Generală a FRF.

Mititelu a contestat excluderea provizorie, iar Curtea de Apel Bucureşti a admis, la 25 iunie 2012, cererea FC Universitatea Craiova de anulare a dezafilierii clubului din 20 iulie 2011, hotărâtă de Comitetul Executiv al Federaţiei Române de Fotbal.

FRF a făcut recurs la ICCJ la acesată decizie şi a obţinut câştig de cauză.

Decizia din 2011 a Comitetului Executiv al FRF a intrat în atenţia procurorilor DNA, în urma plângerii penale depuse de gruparea Universitatea Craiova, la 16 septembrie 2011. Clubul oltean a cerut începerea urmăririi penale faţă de membrii Comitetului Executiv al FRF care au votat excluderea Universităţii Craiova din FRF, acuzându-i de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.

La jumătatea lunii iunie 2013, fostul preşedinte al FRF Mircea Sandu şi fostul preşedinte al LPF Dumitru Dragomi, au fost trimişi în judecată de procurorii anticorupţie în dosarul dezafilierii Universităţii Craiova. Sandu şi Dragomir au fost acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată, folosire a influenţei ori autorităţii persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau foloase necuvenite şi infracţiunea de sustragere de sub sechestru. În acelaşi dosar au fost trimise în judecată instituţiile conduse de cei doi, respectiv FRF şi LPF, pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată şi infracţiunea de sustragere de sub sechestru, dar şi ceilalţi membri ai Comitetului Executiv al FRF.

Potrivit anchetatorilor, la 20 iulie 2011, la o şedinţă a Comitetului Executiv al FRF, s-a hotărât excluderea provizorie a SC Fotbal Club "U" Craiova SA, excluderea fiind pusă pe seama încălcării grave a statutului federaţiei, fără a se detalia şi motiva în ce au constat încălcările şi gravitatea lor.

Pentru luarea deciziei de excludere, la adoptarea căreia nu s-au respectat prevederile statutare, Mircea Sandu şi Dumitru Dragomir, membri ai Comitetului, în calitatea lor de conducători ai Federaţiei Române de Fotbal, respectiv ai Ligii Profesioniste de Fotbal şi-au folosit influenţa şi autoritatea faţă de ceilalţi membri ai Comitetului Executiv al FRF, susţin procurorii. "Convingerea membrilor Comitetului Executiv s-a format doar pe baza materialului succint încheiat de un consilier juridic şi pe susţinerile celor doi reprezentanţii ai FRF, respectiv LPF, Mircea Sandu şi Dumitru Dragomir. La baza acuzaţiilor formulate împotriva S.C. Fotbal Club U Craiova S.A au stat o serie de acţiuni civile intentate de club fostului antrenor şi manager, acţiuni care au fost prezentate, în mod nereal, ca fiind îndreptate împotriva federaţiei, ceea ce a fost considerat de cei doi inculpaţi drept încălcare gravă a statutului. Deşi măsura urma să fie supusă validării Adunării Generale a Federaţiei Române de Fotbal, ea fiind una provizorie, Comitetul Executiv a stabilit că respectiva hotărâre intră în vigoare de la data adoptării sale, respectiv 20 iulie 2011", se arăta în materialul DNA.

Procurorii susţin că, la 25 iunie 2012, printr-o sentinţă civilă, Curtea de Apel Bucureşti a stabilit că măsura excluderii provizorii a Craiovei a fost adoptată cu "un manifest exces de putere, iar prin punerea sa în aplicare s-au produs deja consecinţe iremediabile din punct de vedere material şi al activităţii sportive, care se perpetuează în timp".

În rechizitoriu s-a precizat că, urmare a deciziei de excludere a SC Fotbal Club "U" Craiova SA din FRF, contractele civile dintre club şi jucătorii săi de fotbal au fost desfiinţate, iar aceştia au fost legitimaţi la alte cluburi sportive, fără nicio contraprestaţie aferentă drepturilor federative ale acestora. Toate acestea în condiţiile în care drepturile federative fuseseră puse sub sechestru legal, aplicat pe seama clubului craiovean, ca urmare a existenţei unor obligaţii faţă de bugetul statului.

"Mai precis, la data de 31 ianuarie 2011, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj, dispusese sechestrarea bunurilor mobile ale S.C. FOTBAL CLUB U CRAIOVA S.A. şi totodată indisponibilizase un număr de 39 de jucători de fotbal care aveau încheiate contracte civile cu clubul respectiv, sub aspectul valorii de contract, ca drepturi federative apreciate la suma de 15.800.000 lei", au adăugat procurorii anticorupţie, menţionând că suma de 15.800.000 lei este considerată a fi prejudiciu cauzat prin infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.

Dosarul este pe rolul Judecătoriei Sectorului 2, procesul începând în septembrie 2013.