Octavian Bellu: 2011 a fost anul turismului medical

Anul 2011 a avut o conotaţie specială pentru Octavian Bellu, care a "bifat" împlinirea a 30 de ani, de când a venit alături de lotul naţional feminin, perioadă în care a activat şi ca preşedinte al ANS, dar şi în Administaţia Prezidenţială. Anul 2011 a fost însă şi unul al dezamăgirilor, mai ales în partea a doua, când echipa României nu a reuşit să obţină vreo medalie la Campionatul Mondial, eşecul fiind pus şi pe seama lanţului de accidentări al sportivelor.

La finalul anului 2011, Octavian Bellu a făcut declaraţii, pentru MEDIAFAX, în stilul său onest, profesionist, dar mai ales sincer.

"2011 trebuie împărţit în două ca realizări, pentru că în prima parte am avut satisfacţii legate de prestaţiile individuale ale sportivelor, mă refer aici la Campionatele Europene şi la FOTE, de unde s-a venit cu medalii. Partea a doua a anului a fost clar o contraperformanţă. Nu sunt omul care să găsească circumstanţe atenuante. La Mondiale, am mers cu o şansă din una, ca performanţă individuală, mă refer la Ponor sau Porgras, a absentat şi Sandra Izbaşa, iar dintre fetele mai tinere, unele erau nerefăcute complet după accidentări. Au mai intervenit şi acolo.... Personal, m-aş fi mirat dacă am fi câştigat o medalie în aceste condiţii. Pot spune că anul 2011 a fost unul al turismului medical, fie prin prisma afecţiunilor vechi, netratate la timp, sau cele mai recente, care au ţinut gimnastele departe de pregătiri şi concursuri. Situaţii de acest fel ne-au pus probleme şi a contat enorm capacitatea lor de rezistenţă în astfel de condiţii. Personal, am fost reţinut înainte de Mondiale, pentru că ştiam că din punct de vedere al performanţei la nivel de echipă, era foarte greu. Au fost şi performanţe în 2011 la unele aparate, dar la Mondiale a contat faptul că valoarea gimnastelor per total sau per aparat a fost mai mică decât a ce au făcut gimnastele din SUA, Rusia etc. Nu aş compara acest an complicat cu niciunul, din 1981 încoace, de când am ajuns la lot. Chiar şi atunci, au fost Mondialele de la Moscova, iar cu excepţia Laviniei Agache, aveam fetele care câştigaseră primul titlu mondial şi totuşi nu s-a luat medalie", a declarat Octavian Bellu, privind retrospectiv la anul 2011, dar şi trecând spre anul olimpic 2012.

Privind spre Londra

"Sper ca învăţămintele din 2011 să ne folosească în 2012, anul olimpic. Avem un Campionat European, la care trebuie să mergem cu exerciţiile definitivate în perspectiva JO, pentru că timpul e foarte scurt. Va fi foarte greu să ne remarcăm ca echipă la Olimpiadă şi multe vor depinde de felul în care fetele vor pune în valoare calităţile individuale şi disponibilitatea, ambiţia şi munca asiduă. La individual va fi altceva, dar trebuie să fim conştienţi că e din ce în ce mai greu să câştigăm chiar şi o medalie de bronz. Apar gimnaste din ţări mai slab cotate la nivel mondial, dar care sunt talentate şi întâlnesc antrenori tenace şi perseverenţi, reuşind să urce pe podium în finale pe aparate. De aceea, nu cred că trebuie să abandonăm ideea individualizării, este singura viabilă în prezent şi vom merge pe această idee. Desigur, că dacă mai multe individualităţi se întâlnesc într-o echipă, la fel ca în perioada în care România a reuşit să câştige cinci titluri la rând, vine şi marea performanţă la acest nivel. Dacă fetele noastre din lot vor reuşi să respecte etapele de pregătire, vor fi serioase, ambiţioase, dar şi sănătoase, sigur că vom avea rezultate şi la nivel de echipă, la Jocurile Olimpice".

Octavian Bellu a mai precizat că încet-încet se rezolvă toate problemele de sănătate ale gimnastelor din lotul olimpic.

"În această perioadă am reuşit să mai rezolvăm unele probleme de sănătate ale fetelor, Ana Porgras a avut o artroscopie, iar Bulimar a avut şi ea o minifractură la Mondiale şi va încheia recuperarea. Pot spune că fetele sunt bine şi ne aflăm în perioada în care începem să acumulăm. Dar, totul va ţine de anduranţa lor. Orice compromis şi ridicare a piciorului de pe acceleraţie, ne va afecta. Este foarte important să participi la Jocurile Olimpice, cum spunea Coubertin, dar cred că este important şi să câştigi. Şi spun asta, pentru că rezultatele conjuncturale, mie nu-mi dau nicio satisfacţie şi, mai mult, îndepărtarea noastră de podiumul mondial şi olimpic, poate reprezenta o traumă pentru generaţiile viitoare. Nu poţi să te duci la Olimpiadă şi să fii sparring-partner pentru naţiunile de pe primele trei locuri, care cred că nu mai pot fi date jos de pe podium. Gimnastica nu se face cu jumătăţi de măsură, aşa cum o gândesc eu. Îmi pun la dispoziţie toată răbdarea şi ce mai ştiu şi eu în gimnastică, dar fetele trebuie să fie conştiente că fără o muncă titanică nu pot face performanţă. Tineretul din prezent are o apetenţă mică pentru efort şi există o tendinţă către superficial, dar eu cred că fetele îşi dau seama că valoarea individuală vine din interiorul fiecăreia şi este sprijinul performanţei. A fi performant, înseamnă să fii o persoană specială, iar ea asta le doresc. Şi vreau să fiu optimist. În ultimii doi ani am tot avut probleme de sănătate la lot, dar îmi doresc ca implicarea mea în această activitate să aibă un efect. Nu vreau să ajung la concluzia, cum se tot spune, că fetele acestea sunt altfel decât altele dinaintea lor".

Antrenorul lotului feminin a făcut şi câteva referiri la subiectul rentelor viagere, care a învolburat apele în sportul românesc recent. "Nu vreau să mă bag în problemele altora, dar mă uitam la Legea Sportului European, care ar putea fi foarte bine suprapusă legilor de la noi. Personal, consider că rentele viagere sunt un mod de-a aprecia eforturile sportivilor pentru România. Este bonusul dat de naţiunea română, chiar dacă lucruri legate de sume, aprecieri, ierarhizări vor mai fi. Eu aş întreba, de exemplu, cât de corect este ca un sportiv care a fost de 10 ori vicecampion mondial să nu primească o rentă viageră, iar unul care a câştigat un singur titlu european, să o primească? Nu vreau să fiu înţeles greşit, nu doresc să se ia de la cei care au deja acest drept, pentru a se da altora. Dar cred că sunt multe aspecte, care ar trebui discutate liniştit şi adaptate la fiecare sport. În Coreea de Sud există o rentă specială, pentru sportivii care participă la a doua Olimpiadă, astfel stimulează sportivii să continue. Cine e serios poate face 3-4 Olimpiade, ce să mai zic de Elisabeta Lipă sau Patzaichin? S-au gândit ei atunci la rente viagere? Pot apărea şi altfel de surprize, gen o sportivă ia o medalie cu echipa şi se retrage la 16-17 ani. Oricum, ce nu mi-a plăcut a fost că am văzut multe comentarii nefavorabile sportivilor. Să nu uităm că pentru unii foşti sportivi, aceste rente sunt singurele beneficii din care trăiesc. Au 75-80 de ani. Existau acele burse de merit, nu doar pentru sportivi, şi ţi se făcea jenă că nu poţi rezolva totul în 24 de ore, după ce acei oameni şi-au dedicat întreaga viaţă sportului. E vorba de 560 de sportivi rentieri, nu se umple niciun sfert de tribună cu ei".

Octavian Bellu susţine cu tărie că nu este tentat de altceva decât cariera de antrenor, de antrenamente şi competiţii. "Am văzut ce înseamnă să fii şi în administraţie, dar în gimnastică am ajutat de la renovarea sălii de la Deva şi până la medalii. Nu pot spune că am pierdut vremea, dar am regretul că ne-am îndepărtat de marea performanţă. O să fac o comparaţie cu SUA, care are 4 milioane de sportivi legitimaţi, iar noi .... Pe noi, acum, individualităţile ne pot păstra acolo sus, pentru că poate în 100 de ani, vom avea şi noi cluburi private, la care părinţii să dea 500 de dolari pe lună şi să existe mulţi copii. Sper să se petreacă şi în România acest declic. Nu m-aş îndepărta de antrenorat, nu mă tentează altceva. A fost o perioadă când am activat şi în structurile internaţionale, dar ca antrenor e o şansă unică să te întreci cu ceilalţi. Ca să activezi în structuri internaţionale ale gimnasticii sau administrative, trebuie să ai chemare. Altfel, eşti un simplu funcţionar, care aşa cum se spune la noi, plimbă o hârtie şi are un ecuson. Eu am alte gânduri acum, mă îndrept spre Jocurile Olimpice. Sper să o scoatem la capăt cât mai bine, să ne revină culoarea în obraji, care a cam dispărut după Mondiale".

La final, Octavian Bellu a făcut urări nu doar sportivilor, ci şi naţiunii române. "Anul 2012 este an olimpic, sportivilor le urez multe realizări la Londra. Sper să se alinieze astrele şi în sportul românesc anul viitor. Se tot spune că în 2012 vine sfârşitul lumii, dar eu cred că fiecare avem un sfârşit al lumii, nu cel anunţat de maiaşi, incaşi etc. Când va veni sfârşitul lumii, poate îl vom provoca singuri, aşa nu vom mai avea pe cine da vina", a glumit Bellu, care a continuat: "Aş dori întregii naţiuni române sănătate, să dăm dovadă de unitate, realism şi răbdare şi să reuşim să trecem peste toate greutăţile, poate nu cu zâmbetul pe buze, pentru că e greu, dar românul ştie să facă şi haz de necaz. Trebuie să sperăm că pentru generaţiile următoare va fi mai bine".