România susţine UEFA în procesul cu Superliga Europeană

Comentariile ţărilor, făcute în cadrul unei audieri de două zile la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), subliniază mizele ridicate pe care le implică UEFA şi alte organisme sportive, care încearcă să respingă noile competiţii.

Susţinerea UEFA de către aceste ţări, de fapt un apel la menţinerea status quo-ului, sugerează că Curtea ar trebui să ia în considerare aspectele sociale şi economice ale cazului şi nu doar argumentele juridice şi antitrust.

UEFA a ajuns în faţa instanţei după ce Superliga a acuzat-o că abuzează de puterea sa de a bloca evenimentele rivale şi de a penaliza jucătorii şi cluburile.

Clubul norvegian Brann câștigă procesul împotriva UEFA în cazul scandărilor „UEFA Mafia”

România primește peste 12 milioane de euro de la UEFA. Naționala României, la egalitate cu alte șase țări privind banii primiți

Anul trecut, Superliga s-a retras la doar două zile după ce a fost anunţată, cluburile de elită engleze, franceze şi italiene abandonând proiectul în urma protestelor fanilor şi ale guvernelor, rămânând în alianţă doar Real Madrid, Barcelona şi Juventus.

Ungaria a declarat că UEFA reprezintă valorile modelului sportiv european privind protejarea integrităţii fizice şi morale a jucătorilor şi a competiţiei bazate pe merit.

„Acestea sunt valori pe care UEFA şi FIFA le respectă, atât în organizarea competiţiilor, cât şi în realocarea veniturilor”, a declarat avocata Ungariei, Ester Gyarmati, în faţa comisiei de 15 judecători în a doua zi a audierii, citată de Reuters.

„Restricţiile impuse de UEFA încalcă în mod clar legislaţia UE privind concurenţa, dar sunt justificate pentru a proteja modelul sportiv european”, a declarat avocatul austriac Franz Koppensteiner.

„Superliga a ţinut cont doar de interesele înguste ale cluburilor sale, ignoră natura deschisă a concurenţei bazate pe merite”, a declarat şi avocatul Maltei, Andria Buhagiar.

Avocatul României a spus că acest caz este unul existenţialist.

„Acest cartel nu poate coexista cu organizarea UEFA şi FIFA fără să ducă la moartea sigură a competiţiei deschise”, a declarat avocata Emilia Gane.

Comisia Europeană, care acţionează în calitate de autoritate de aplicare a normelor de concurenţă în blocul celor 27 de ţări, a adoptat o poziţie mai nuanţată, afirmând că ar trebui să existe controale şi echilibre în ceea ce priveşte puterea monopolului.

„Exercitarea funcţiilor de reglementare trebuie să fie supusă unor limite, obligaţii şi control pentru a împiedica aceste organisme să denatureze concurenţa”, a declarat avocatul CE, Carlos Urraca Caviedes.

Urraca Caviedes a criticat sancţiunile UEFA şi FIFA împotriva jucătorilor.

„Nu pare că sancţiunile care exclud jucătorii de la participarea la UEFA, FIFA sunt necesare sau proporţionale pentru a proteja aceste principii”, a spus el.

Curtea va emite hotărârea anul viitor.