Paris 2024: Zece momente controversate care au marcat Jocurile Olimpice

Controversata ceremonie de deschidere

Ceremonia de deschidere din 26 iulie a fost un spectacol grandios, desfăşurat pentru prima dată în afara unui stadion, pe râul Sena. Cu toate acestea, anumite elemente artistice au stârnit indignare. O scenă parodică a Cinei de Taină a fost aspru criticată, iar o reprezentare teatrală a execuţiei Mariei Antoinette a fost considerată lipsită de sensibilitate.

Reacţiile negative au fost atât de intense încât CIO a fost nevoit să prezinte scuze oficiale, iar unii dintre participanţii la ceremonie, precum Barbara Butch, au raportat că au fost victimele unor atacuri şi ameninţări online.

Confuzia între Coreea de Sud şi Coreea de Nord

În timpul paradei naţiunilor, barca ce transporta echipa Coreei de Sud a fost greşit identificată drept „Republica Populară Democrată Coreeană” (Coreea de Nord), atât în comentariile în franceză, cât şi în engleză.

Gafa a fost cu atât mai gravă având în vedere tensiunile politice dintre cele două ţări. CIO şi preşedintele Thomas Bach au adresat scuze public şi personal faţă de preşedintele sud-coreean Yoon Suk Yeol, după ce incidentul a stârnit un val de nemulţumire în Coreea de Sud.

Ridicarea greşită a steagului olimpic

Ceremonia de deschidere a continuat cu o altă eroare, când steagul olimpic, cu cele cinci inele simbolice, a fost ridicat cu susul în jos la Trocadero. Această greşeală simbolică a fost considerată un afront adus tradiţiei olimpice, arătând o lipsă de atenţie la detalii din partea organizatorilor.

Disputa privind eligibilitatea de gen

Jocurile au fost marcate de o dispută majoră privind eligibilitatea de gen a unor sportivi, în special boxerii Imane Khelif şi Lin Yu-Ting. Deşi au fost descalificaţi de la campionatul mondial din 2023, aceştia au fost lăsaţi să participe la Jocurile Olimpice, declanşând o dezbatere aprinsă şi proteste din partea unor federaţii sportive.

Disputa s-a amplificat odată cu atacurile cibernetice asupra atleţilor, Imane Khelif fiind nevoită să depună o plângere pentru cyberbullying, în timp ce dezbaterea asupra regulilor de eligibilitate de gen a rămas un subiect controversat.

Problemele generate de sustenabilitate

Organizatorii Jocurilor Olimpice de la Paris au promis că vor livra cele mai sustenabile Jocuri din istorie, dar realitatea a fost departe de a îndeplini aceste aşteptări. Paturile din carton şi meniurile vegetariene nu au fost suficiente pentru a acoperi necesităţile sportivilor, iar lipsa aerului condiţionat a fost resimţită puternic în zilele toride.

Colaborarea cu Coca-Cola, o companie acuzată de greenwashing, a atras critici severe, iar organizaţia France Nature Environment (FNE) a denunţat poluarea excesivă cu plastic din timpul evenimentului. În plus, promovarea produselor nesănătoase la un eveniment sportiv de asemenea amploare a fost considerată nepotrivită de experţii în sănătate.

Ciocniri neprietenoase şi cameramani neîndemânatici

Probele de 5000 de metri masculin au fost marcate de momente haotice. Într-o cursă, britanicul George Mills a fost doborât de atletul francez Hugo Hay chiar înainte de linia de sosire, ducând la o dispută aprinsă între cei doi.

La o altă probă, un cameraman neatent a pătruns pe pistă, forţându-i pe atleţi să-l ocolească pentru a evita o coliziune. Aceste incidente au fost considerate dovezi ale unei organizări defectuoase.

Saga bizară a breakdance-ului australian

Breakdance-ul, denumit ca sport breaking, introdus pentru prima dată la Jocurile Olimpice, a generat o mulţime de reacţii, în special după performanţa atletei australiene Rachel Gunn. Cunoscută sub numele de Raygun, aceasta a prezentat o coregrafie neconvenţională, incluzând mişcări precum imitarea unui cangur şi înotul pe podea.

Rezultatul a fost o clasare pe ultimul loc şi critici dure, inclusiv o petiţie cu peste 55.000 de semnături care cerea scuze oficiale din partea echipei australiene. În ciuda criticilor, Gunn a răspuns acestor atacuri prin intermediul reţelelor sociale, denunţând ura online.

Controverse în gimnastică

Finala probei feminine de gimnastică la sol a fost umbrită de o dispută privind punctajul şi clasamentul final. Iniţial, românca Ana Bărbosu a obţinut bronzul, dar după o contestaţie a echipei SUA, punctajul lui Jordan Chiles a fost ajustat, lăsând-o pe Bărbosu fără medalie.

Decizia a fost contestată ulterior de România la Tribunalul de Arbitraj Sportiv, care a anulat revizuirea, readucând medalia de bronz în posesia lui Bărbosu. Echipa SUA a încercat să conteste din nou decizia, dar fără succes.

Descalificare pentru 100 de grame

Luptătoarea indiană Vinesh Phogat a fost descalificată din finala olimpică după ce a cântărit cu doar 100 de grame peste limita de 50 kg. Această descalificare a fost un şoc pentru întreaga echipă indiană, care a contestat regulile stricte şi modul de aplicare al acestora.

Incidentul a ridicat întrebări serioase cu privire la corectitudinea regulamentelor, în special în contextul competiţiilor de asemenea anvergură.

Ape poluate şi atleţi bolnavi

În ciuda eforturilor financiare semnificative pentru a curăţa râul Sena, competiţiile de nataţie în ape libere au fost afectate de poluare. Evenimentele au fost deseori amânate sau anulate din cauza nivelurilor periculoase de contaminare.

Mai mulţi atleţi, printre care triatlonista belgiană Claire Michel, s-au îmbolnăvit grav după ce au înotat în aceste ape. Criticile au fost acerbe, iar incidentele au ridicat semne de întrebare cu privire la adecvarea infrastructurii pentru găzduirea unui astfel de eveniment în viitor.