Pele, fotbalistul secolului XX, împlineşte sâmbătă 70 de ani

Pele s-a născut la 23 octombrie 1940 în localitatea braziliană Tres Coracoes, fiind fiul lui Dondhinho (Joao Ramos do Nascimento), fost fotbalist la Fluminense şi al Celestei Arantes. Părinţii l-au numit Edison, după numele inventatorului american Thomas Edison, însă apoi şi-au dorit să scoată acel "i" şi să rămână Edson, dar din cauza unor probleme la înregistrare, fotbalistului i-a rămas numele Edison. Pele i s-a spus mai târziu şi tot dintr-o greşeală, după ce colegii de şcoală l-au rebotezat de la numele fotbalistului său favorit Bile, portar la Vasco de Gama în acea vreme.

Cel care avea să devină cel mai mare fotbalist al lumii a crescut în cartierul Bauru, din Sao Paulo, familia sa fiind săracă, iar el muncind ca şi ospătar pentru a câştiga bani. Pentru că nu avea o minge, Pele juca fotbal cu o şosetă învelită în ziare sau cu un grepfruit. El a fost descoperit de Waldemar de Brito, cel care atunci când l-a dus la Santos le-a prezentat oficialilor clubului pe cel care va fi "cel mai mare fotbalist al tuturor timpurilor".

La 15 ani, Pele ajunge la juniorii de la Santos, unde rămâne un an, la 16 trecând deja la seniori. La FC Santos el a jucat în perioada 1956-1974. Cu FC Santos, Pele a câştigat de două ori Copa Libertadores, de două ori Cupa Intercontinentală, de 11 ori campionatul Paulista şi de şase ori Cupa Braziliei. În 1975, a trecut la echipa nord-americană New York Cosmos, alături de care a câştigat titlul naţional în 1977.

La doar zece luni de la semnarea primului contract de profesionist, el ajunge la naţionala Braziliei, cu care devine campion mondial în 1958. El a fost cel mai tânăr jucător care a evoluat într-o finală a Cupei Mondiale, la 17 ani şi 239 de zile. În finala din acel an, cu Suedia, câştigată de Brazilia, cu scorul de 5-2, Pele a marcat două goluri.

La Cupa Mondială din 1962, deja vedetă în întreaga lume, Pele s-a accidentat în al doilea meci al Braziliei, cu Cehoslovacia, după ce marcase două goluri cu Mexic la debut, şi a devenit indisponibil pentru restul turneului câştigat de brazilieni. Totuşi, în 2007, FIFA i-a acordat medalia de campion mondial retroactiv.

În 1966, după Cupa Mondială, Pele a anunţat că nu va mai juca niciodată la acest turneu, după ce Brazilia fusese eliminată în primul tur, iar fotbalistul a fost victima faulturilor brutale ale jucătorilor adverşi, din naţionalele Bulgariei şi Portugaliei.

Totuşi, în 1969 s-a răzgândit şi a participat la meciurile din preliminarii, înscriind şase goluri. A participat la Cupa Mondială din 1970, când Brazilia a câştigat din nou, învingând în finală Italia, scor 4-1 (un gol semnat de Pele), şi obţinând al treilea titlu mondial, brazilienii păstrând definitiv trofeul Jules Rimet.

După finala din 1970 a rămas memorabilă replica fundaşului italian Tarcisio Burgnich, care a avut misiunea de a-l marca pe Pele: "Mi-am spus înainte de meci că Pele e tot din carne şi oase ca toată lumea, dar m-am înşelat".

În 1977, Pele s-a retras din activitate, la un meci între New York Cosmos şi Santos, meciul de retragere fiind transmis în întreaga lume. El a jucat prima repriză la echipa nord-americană şi cea de-a doua la formaţia sud-americană. La pauza acestui meci, oficialii de la New York Cosmos au retras tricoul cu numărul 10 purtat de Pele. Într-un discurs ţinut înainte de acest meci, Pele i-a rugat pe fanii prezenţi pe stadion să scandeze de trei ori: "Iubire".

Popularitatea lui a fost atât de mare încât la un meci amical susţinut de Santos la Lagos, două facţiuni rivale implicate în războiul civil din Nigeria au semnat un acord de încetare a focului pentru 48 de ore pentru a-l urmări pe Pele.

După Cupa Mondială din 1962, când Pele era dorit de marile cluburi ale Europei, Guvernul brazilian l-a declarat: "comoară naţională" pentru a preveni transferul său în străinătate.

De-a lungul carierei, Pele a marcat 1281 de goluri în 1363 de meciuri.

În viaţa personală, Pele a fost căsătorit de două ori: în 1966, cu Rosemeri Cholbi, cu care a avut trei copii: Kelly, Cristiana şi Edson, şi de care a divorţat în 1978, iar apoi cu Assiria Lemos, o căntăreaţă de muzică gospel, din 1994, cu care a avut doi gemeni, Celeste şi Joshua, născuţi în 1996 şi de care a divorţat în 2008.

După retragere, el a devenit ambasador pentru sport, a promovat pacea şi, prin intermediul UNICEF, cauzele copiilor.

În 1993 a fost inclus în Hall of Fame, iar în 1999, Comitetul Internaţional Olimpic i-a acordat titlul de "Sportivul Secolului". De asemenea, el este cavaler al imperiului britanic, titlu acordat de regatul Marii Britanii în 1997.

În 1981, Pele a jucat în filmul lui John Huston, Victory, alături de Sylvester Stallone şi Michael Caine. Pele a mai jucat şi in producţiile A Minor Miracle (1983), Hotshot (1987), dar a avut apariţii şi în telenovele braziliene.

Pele a fost numit de FIFA fotbalistul secolului în anul 2000, la egalitate cu argentinianul Diego Maradona. Pele a primit acest premiu după o controversă, deoarece, în urma unui sondaj, favorit era doar Maradona. Însă, mulţi observatori s-au sesizat, apreciind că sondajul nu este corect, deoarece multe voturi erau ale tinerilor care nu l-au văzut pe Pele jucând şi l-au votat doar pe Maradona. Astfel, s-a constituit o comisie FIFA care l-a ales pe Pele, iar premiul a fost acordat ex-aequo, pentru Pele şi Maradona.

În prezent, Pele câştigă în medie 18 milioane de dolari pe an (12 milioane de euro), imaginea şi numele său fiind folosite în vânzarea a numeroase produse, de la băuturi până la pilule împotriva impotenţei.

(Material realizat de Luminiţa Turcu).